"Ce-ați fi vrut să avem? Poliția din SUA? Noi avem poliția noastră, românească"

Corpul de Control din cadrul Poliţiei Române face verificări la Buzău privind modul în care au intervenit poliţiştii în agresiunea la care a fost supus un bărbat, cunoscut sub numele de ”Activistul buzoian”, în momentul în care a încercat să filmeze comerţul cu păsări vii pe marginea şoselei, activitate ilegală în contextul gripei aviare. Acesta a fost lovit de mai mulţi bărbaţi de faţă cu un echipaj de poliţie chemat de victimă tocmai pentru a fi apărat. Deși în imaginile postate de bărbatul din Buzău se vede clar că agenții sunt depășiți de situație, reprezentanții Poliției județene au spus că intervenția a fost una reușită. Pentru a-i opri pe agresori a fost nevoie de intervenția mascaților.

"Patrula de poliție care a venit la fața locului a fost formată dintr-un coleg și o colegă"

Liderul sindicatului Europol Cosmin Andreica, atrage atenția asupra faptului că abia după ce imaginile au ajuns în presă s-a văzut o schimbare a modului de abordare din partea procurorului care a acceptat reținerea celor 3 agresori. Andreica subliniază că din patrula de poliție făcea parte și o femeie și în opinia sa raportul de forțe, polițiști versus agresori, era disproporționat:

Cosmin Andreica: Imaginile sunt revoltătoare din ce perspectivă: vedem că acei 3 bărbați nu au avut niciun fel de scrupule în prezența polițiștilor să-și continue acțiunea violentă, agresivă. Nivelul de violență cu care au acționat într-adevăr trezește un semnal de alarmă în rândurile noastre și ar trebui să trezească un semnal de alarmă în rândul procurorilor care cercetează astfel de fapte pentru că să nu uităm că imediat după reținerea acelor persoane și conducerea lor la sediul poliției s-a convenit să fie cercetate în stare de libertate pentru că infracțiunea de loviri și alte violențe în lipsa certificatului medico-legal are o pedeapsă mică, la fel și distrugerea. Abia ulterior, după ce imaginile au ajuns în media am văzut o schimbare a modului de abordare a procurorului care a fost de acord cu reținerea și ulterior cu prezentarea celor 3 pentru arestare preventivă.   

Reporter: Dacă dumneavoastră ați fi fost în locul bărbatului agresat, v-ar fi fost frică? Poliția fiind de față...

C. A. : În mod evident vorbim de un sentiment de frică și mai ales pentru faptul că, să nu uităm, și patrula de poliție care a venit la fața locului, pentru că este un detaliu important, pe care nu trebuie să-l omitem, a fost formată dintr-un coleg și o colegă. O colegă care, nu știu cum să vă spun, mă îndoiesc că cineva, într-un raport de forță de 3 la 2, ar fi putut face mai mult decât s-a făcut acolo, preț de câteva secunde cât s-a derulat întregul eveniment.

Rep: Polițiștii care au intervenit acolo aveau armă asupra lor?

C. A. : Aveau armă asupra lor și nu aveau voie să o folosească în cazul respectiv pentru că principiul proporționalității forței ne obligă, conform legii, să folosim arma doar în situația în care și agresorul are asupra sa o armă sau pune în pericol viața într-un ,mod iminent viața unei persoane. Bastonul este prea puțin să-l folosești în fața unui agresor de 1.90 m și 100 kg, iar pistolul este prea mult să-i pui viața în pericol pentru o asemenea infracțiune. Și atunci este clar că trebuie să vorbim despre acele dispozitive cu electroșocuri, care sunt folosite de celelalte poliții europene.

Care-i legătura dintre doctoratele plagiate de la Academia de Poliție și eșecurile Poliției Române

Jurnalista Emilia Șercan, care investighează fenomenul tezelor de doctorat plagiate de la Academia de Poliție, este de părere că impostura din această instituție de învățământ a ajuns să vulnerabilizeze Poliția Română. Avem de așteptat cam vreo 15 ani ca să vedem o schimbare în bine, asta dacă din acest an Academia de poliție, școlile de subofițeri ar începe o reformă profesională profundă, a curriculei, a profesorilor care țin cursuri acolo pentru că în momentul de față lucrurile sunt degradate profund, explică Emilia Șercan.

De-a lungul anilor am încercat să trag un semnal de alarmă asupra faptului că studenții care acum sunt la Academia de Poliție sau proaspeți absolvenți ai acestei instituții, într-un interval oarecare de timp vor ajunge să conducă structurile cheie din Poliția Română. Și noi vedem deja că în managementul Poliției Române este suferind și are foarte multe probleme, probabil în viitor, evaluare mea este că lucrurile vor sta chiar mai rău decât în momentul de față.
Dincolo de faptul că această educație a polițiștilor din facultate în Academia de Poliție este cvasi compromisă, mai e o situația care afectează foarte mult capacitatea lor profesională și anume faptul că ei pot să se pensioneze undeva în jurul vârstei de 45 de ani. Vârstă care de fapt aș putea să spun că reprezintă un fel de apogeu al carierei, dar e și un vârf de maturitate profesională, intelectuală. Exact perioada în care reușești să pui în valoare cunoștințele și competențele și experiența acumulată până la acel moment. La vârste 45-50 de ani mulți dintre polițiști se pensionează, iar tinerii care ar putea să mai fure meserie, să învețe de la colegii lor mai în vârstă, nu prea mai au de la cine.

Adică ce-ați fi vrut să avem? Poliția din SUA? Nu avem cum să avem chestia aia. Noi avem poliția noastră, românească

L-am întrebat pe sociologul Gelu Duminică dacă incidentul de la Buzău va descuraja și mai mult manifestarea spiritului civic și așa firav. El amintește că nu întâmplător România este țara care exportă cele mai multe persoane traficate din Uniunea Europeană și pune asta în legătură cu faptul că astfel de infracțiuni se petrec sub coordonarea instituțiilor publice:

Trebuie să fim conștienți că de foarte multe ori când atragem atenția asupra unor lucruri, printre cei de care trebuie să ne păzim sunt inclusiv oamenii în uniformă. Cei care ar trebui să ne păzească. Doar că, din păcate, foarte multe dintre infracțiunile pe care noi le vedem, mai ales cele în formă organizată, traficul de toate formele, se fac cu acordul, cu participarea, sub coordonarea instituțiilor publice. Din păcate.
Avem de foarte multe ori instituții ale statului, în cazul de față poliția, incapabile să acționeze. Așa, și dacă era un polițist și o polițistă ce? Pentru mine uniforma e aceeași. Nu mă interesează genul ofițerului de poliție. Pe mine mă interesează să fiu păzit în momentul în care drepturile mele, integritatea mea, legea este încălcată. Scuza asta că era o doamnă, așa, și ce? Pe lângă faptul că e o scuză misogină. Sunt atâția ofițeri de poliție de gen feminin care fac o treabă extraordinară. Respectiva doamnă nu neapărat a acționat ca doamnă, ci ca un polițist român, aflat într-o situație în care habar n-are ce trebuie să facă. Și n-a făcut. Uite a contemplat. Poate își făcea și un selfie în timp ce ăla și-o lua.
Reporter: Sloganul Poliției Române este “Siguranță și încredere”. După cazul uciderii omului de afaceri din Arad, domnul ministru de Interne ne-a asigurat pe toți că România este o țară sigură. Este așa? Ne simțim așa?
Gelu Duminică: Știți cum e? Ce nu știi nu te omoară. Noi nu știm multe lucruri care se întâmplă în statul ăsta. Îmi aduc aminte de ministrul Vela care zicea că stă cu ochii pe infractori în condițiile în care România este principalul exportator de trafic de persoane, în condițiile în care vedem tot felul de scandaluri de felul ăsta mai des decât am vrea să le vedem. Din păcate asta e instituția pe care o avem. Că ne place, că nu ne place, contemplăm toate sistemele pe care le avem: cel de pază și protecție, cel de educație, cel medical, și vedem că ele nu pot fi decât rezultatul investițiilor care s-au făcut în ultimii 30 de ani. În modul în care s-a investit în aceste sisteme asta avem. Adică ce-ați fi vrut să avem? Poliția din SUA? Nu avem cum să avem chestia aia. Noi avem poliția noastră, românească.