De ce România nu are încă brățări electronice pentru agresori?

Andreea Rusu (FILIA): Din păcate, pentru autoritățile române victimele violenței domestice au fost la categoria < și altele>. Din păcate discutăm despre violența împotriva femeilor în luna martie, în luna noiembrie, când este ziua internațională împotriva violenței în familie și atunci când se întâmplă o tragedie. Din punctul nostru de vedere această lege trebuia implementată ieri, nu mâine, nu peste șase luni și cu siguranță nu peste câțiva ani. În timp ce noi discutăm, ordinele de protecție sunt încălcate în România. În fiecare an există cel puțin un caz, care ajunge în atenția mass-media, de femeie care a avut un ordin de protecție împotriva agresorului ei și care, totuși, a fost ucisă de acesta. Este absolut inacceptabil ca statul român să continue să eșueze în a își proteja cetățenele. Cred că în continuare supraviețuitoarele violenței domestice și victimele violenței domestice sunt pe conștiința celor care continuă să le amâne și să le mențină la categoria alte lucruri pe care le avem de făcut, nu ca o prioritate.

Reporter: Cât de important este acest sistem de monitorizare electronică în cazurile de violență domestică?

Andreea Rusu (FILIA): În primul rând, ordinul de protecție nu este mai mult decât o hârtie. Polițiștii nu au cum să monitorizeze respectarea ordinelor de protecție în lipsa acestor brățări. În momentul în care un ordin de protecție este încălcat, victima trebuie să aibă timp să sune la poliție, dacă se poate să și înregistreze, să facă fotografii, să filmeze încălcarea ordinului, faptul că agresorul este lângă ea și în același timp să se asigure că nu este victimă, doamne ferește, nu ajunge să fie ucisă de acesta. Vă dați seama cât durează de la momentul în care presupunem că a avut timp să sune la poliție până când un echipaj de poliție se deplasează la fața locului. Aceste brățări electronice ar trimite direct o alertă în momentul în care se încalcă distanța obligatorie impusă prin hotărârea judecătorească. Ar alerta polițiștii și acești ar putea să intervină mult mai repede decât pot să o facă acum.

Rep: Ce îi lipsește României pentru a implementa acest proiect? Fonduri, personal?

Andreea Rusu (FILIA): Cred că în primul rând nu există voință politică. Această lege, după ce a stat ani de zile prin sertarele Parlamentului, a fost, într-un final, adoptată în Parlament în martie anul trecut. A fost stabilită această perioadă de 12 luni în care ar fi trebuit să fie pregătit sistemul, cumpărate brățările și lansat un sistem pilot în București și alte trei județe. Dar vedem că 12 luni nu au fost suficiente. Mai mult decât atât, noi nu suntem convinse că cele șase luni care sunt acum cerute ca prelungire a termenului vor fi suficiente. Nu credem că există o problemă de lipsă de fonduri sau lipsă de timp pentru a forma polițiști, ci mai degrabă, faptul că nu a existat o voință sau o dorință în acest sens. 

Rep: Aveți o statistică referitoare la câte sesizări pentru încălcări ale ordinelor de protecție au fost anul trecut?

Andreea Rusu (FILIA): Inclusiv anul trecut, ca și în anii precedenți, o treime dintre ordinele de protecție au fost încălcate. Din păcate, ce nu știm e câte femei au fost ucise ca urmare a încălcării ordinelor de protecție. Însă, vă reamintesc că anul trecut în luna februarie o femeie a fost ucisă cu ordin de protecție. Acea tragedie a provocat atunci aprobarea în Parlament a legii cu privire la brățările electronice. Însă, din nou, așa cum spuneam mai devreme, această temă apare în spațiul public în câteva momente ale anului.  O dată cu o tragedie politicienii își amintesc că și victimele violenței domestice sunt cetățene ale acestui stat și ar trebui să fie protejate și ar trebui să le fie respectate drepturile, inclusiv dreptul lor la siguranță și la viață. Și în lunile în care se sărbătoresc diferite aniversări ale drepturilor femeilor sau ale prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor.

Rep: Având în vedere toate aceste amânări, credeți că România va avea vreodată un sistem de monitorizare electronică a agresorilor?

Andreea Rusu (FILIA): În ciuda discursului de până acum, eu cred că va exista acest sistem. Revoltător este faptul că este amânat la nesfârșit până în punctul în care nu există ceva mai important pentru alocat fonduri în afară de acest sistem. Există state vestice care au de zeci de ani aceste sisteme. În Spania de când există brățările de monitorizare ale agresorilor nu a mai fost ucisă nicio femeie care a beneficiat de acest sistem. Toate datele, toate motivele, societatea arată că avem nevoie de asta în România și totuși de ani de zile cerem, de ani de zile ieșim în stradă și ne strigăm nemulțumirea supraviețuitoarelor violenței domestice și după cum putem observa există întotdeauna ceva în plus care are nevoie de fonduri înainte de siguranța femeilor. 

ASCULTĂ AICI INTERVIUL: 

România are nevoie de aproximativ 95.000 de brăţări de monitorizare a agresorilor

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat recent că România are nevoie de aproximativ 95.000 de brăţări de monitorizare a agresorilor, iar o mie dintre acestea vor fi cumpărate în acest an. El a precizat că până în 2026 acest proiect va fi 100% operaţionalizat, relatează News.ro.

„Susţin acest proiect, sistemul electronic de monitorizare. Aşa cum bine ştiţi, am aprobat deja în Guvern un act normativ prin care achiziţionăm acele kituri în acest an, parte din ele. Noi avem nevoie, din evaluările noastre, de aproximativ 95.000, aproape o mie vor fi achiziţionate în acest an. Vom veni în perioada următoare cu încă un act normativ în care vom stabili care sunt judeţele pilot în care vom implementa acest proiect, iar până în 2026 acest proiect va fi 100% operaţionalizat şi cu siguranţă va scădea numărul persoanelor care au de suferit în astfel de situaţii”, a explicat Lucian Bode.

Poliția Română va angaja peste 6.000 de ofițeri și agenți

Poliția Română va face angajări masive în următorii ani, în condițiile în care are nevoie de personal suplimentar care să fie delegat pe monitorizarea persoanelor care vor primi brățări electronice și pentru intervenții rapide în teren, în cazul în care situația o va impune.

Peste 6.000 de ofițeri și agenți vor suplimenta efectivele Poliției în perioada 2022- 2025 strict pe problema brățărilor electronice, sistem care va fi mai întâi implementat în București, Iași, Mureș și Vrancea, apoi în toată țara, potrivit unui proiect de Hotărâri de Guvern, citate de economedia.ro.

Tot sistemul brățări electronice – sisteme informatice de supraveghere poartă acronimul SIME. El reprezintă un întreg ansamblu de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanelor supravegheate. Prin excepţie, acest dispozitiv se montează pe braţul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical.

Monitorizarea electronică în sistem pilot se aplică etapizat:

a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea;

b) a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul UAT-urilor prevăzute la a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;

c) a treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și b) și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.