"Politici ineficiente, legislație ambiguă și adăposturi doar pe hârtie. România fie nu poate, fie nu vrea să reducă fenomenul traficului de persoane" (interviu)

Silvia Tăbușcă, consultant internațional pe criminalitate organizată și președintele Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică:

"Personal, cred că e mai mult o decizie politică, pentru că, dacă ne uităm în raportul Departamentului de Stat al SUA constatăm că în continuare diverse realități ale României sunt menționate, printre care și nivelul ridicat de corupție corelată cu criminalitatea organizată. De obicei, în astfel de situații, SUA monitorizează în continuare statele respective. Situația României este una specifică, deoarece România se află pe lista de monitorizare de 3 ani. Încă un an de monitorizare ar fi dus automat, conform legislației americane, România în grupul de state din pilonul 3, în Tier3, ceea ce ar fi dus la limitarea cooperării militare între România și SUA. Personal, cred că în contextul actual, al conflictului din Ucraina, decizia ca România să fie în pilonului 2 este o decizie politică, nu una care reflectă realitățile din România"

• pe 25 octombrie 2021, Guvernul României a decis, prin amendarea legislației naționale, să elimine din cadrul Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane o structura extrem de importantă în monitorizarea și evaluarea fenomenului traficului de persoane în plan național, și anume „Comitetul de Monitorizare a Implementării Strategiei”, chiar dacă 16 ONG-uri cu activități de prevenire a traficului de persoane au solicitat Guvernului, printr-o scrisoare trimisă în data de 26 august 2021, să nu adopte această hotărâre de modificare a Strategiei Naționale
• deși pe parcursul anului 2021 a fost înființat un serviciu specializat de combatere a traficului de persoane în cadrul DIICOT, structura se confruntă cu numeroase provocări. În prezent serviciul de combatere a traficului de persoane este subdimensionat datorită modificărilor legislative aprobate de Curtea Constituțională pe 14 iulie 2021, prin care ocuparea unui post în această structură se poate realiza doar cu o vechime profesională de minimum 10 ani. De asemenea, structura nu beneficiază de poliție judiciară proprie pentru a putea realiza investigații rapide și efective
• cele 9 adăposturi pentru supraviețuitorii traficului de persoane sunt în continuare numai în documentele de adoptare a politicilor publice, fără ca ele să fi fost implementate în practică. O investigație jurnalistică publicată pe 28 ianuarie 2022, arată că niciunul dintre adăposturile pentru supraviețuitori nu era funcțional
• legislația națională este ambiguă în numeroase aspecte, precum interpretarea faptelor de trafic de minori ca fapte de proxenetism, ceea ce nu permite protecție și asistență minorilor supraviețuitori, sau netranspunerea corectă a Directivei UE referitoare la formele de exploatare (în special comiterea faptelor penale - precum exploatarea pentru furturi, tâlhării, trafic de droguri, sau chiar trafic de persoane atunci când victimele sunt obligate să recruteze alte persoane, traficul de organe umane etc. - nu sunt acoperite de legislația națională)
• politicile de prevenire a traficului de persoane, în special în rândul minorilor, sunt ineficiente. În continuare numărul copiilor români exploatați sexual, atât în țară cât și în străinătate, este în continuă creștere, în timp ce vârsta acestora scade tot mai mult. Raportul Comisiei Europene (pag. 33)  arată că numărul copiilor români exploatați în UE a crescut de 10 ori în ultimii 2 ani de raportare, iar o cercetare publicată de ECLER arată că vârsta copiilor exploatați sexual este tot mai mică, începând de la 3 ani.