Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Euroscepticismul creşte în Europa

Potrivit unei anchete realizate de un centru de cercetare american, euroscepticismul continuǎ sǎ se adînceascǎ în Europa, iar în Franţa opinia publicǎ începe sǎ aibǎ cam aceeaşi atitudine faţǎ de Uniunea Europeanǎ precum cea din Grecia. In mod paradoxal, ţǎri din vecinǎtatea Uniunii Europene, sau mari puteri economice precum Statele Unite sau Japonia, au mai mare încredere în proiectul european decît europenii înşişi.

De multe ori a fost utilizatǎ de presa europenǎ şi de cea internaţionalǎ expresia "cutare ţarǎ este noul om bolnav al Europei". Acum, centrul de cercetare american Pew a ajuns la concluzia cǎ Uniunea Europeanǎ este "omul bolnav al Europei". Deziluzia în ce priveşte proiectul european se exprimǎ viguros în Franţa, Italia, Spania, Grecia, Portugalia sau Marea Britanie. Impresionante sunt însǎ cifrele legate de creşterea euroscepticismului în Franţa. Anul trecut 60 la sutǎ dintre francezi declarau cǎ sprijinǎ proiectul european, anul acesta însǎ doar 45 la sutǎ îşi mai declarǎ entuziasmul în acest sens. Oare este posibil, se întreabǎ specialiştii, ca o crizǎ economicǎ sǎ poatǎ şterge, chiar distruge, 50 de ani de eforturi în materie de integrare şi construcţie europeanǎ? Practic în toate tǎrile europene scade procentul celor care mai cred în Europa, cu o singurǎ excepţie: Republica Cehǎ. Germania face şi ea figurǎ aparte pentru cǎ este singura ţarǎ din vestul Europei unde peste 50 la sutǎ din populaţie crede încǎ în soliditatea edificiului european. Comparaţiile între Franţa şi Germania sunt întotdeauna interesante, dat fiind cǎ aceste ţǎri sunt nucleul însuşi al Uniunii Europene. 91 la sutǎ dintre francezi considerǎ cǎ economia merge prost în ţara lor, în timp ce 75 la sutǎ dintre germani considerǎ cǎ economia merge bine în Germania. 77 la sutǎ dintre francezi considerǎ cǎ integrarea europeanǎ a dus la slǎbirea economiei franceze, în timp ce 54 la sutǎ dintre germani considerǎ cǎ economia ţǎrii lor a profitat de construcţia europeanǎ. Sǎ mai adǎugǎm aici şi faptul cǎ 67 la sutǎ dintre francezi nu sunt de acord cu politica lui François Hollande în timp ce 74 la sutǎ dintre germani aprobǎ acţiunea doamnei Merkel.
Cotidianul Libération, care dedicǎ astǎzi un întreg dosar acestei anchete, considerǎ cǎ Uniunea Europeanǎ suferǎ de defetism, şi cǎ "declinologia" a devenit oarecum la modǎ. Pǎrerea multor specialişti este cǎ liderii europeni de la Bruxelles au de înfruntat acum nu numai problemele legate de criza economicǎ ci şi cele profunde, care ţin de identitatea Europei. Pentru ca Uniunea Europeanǎ sǎ-şi regǎseascǎ vocaţia, atît în contextul vechiului continent cît şî pe plan internaţional, nu vor mai fi suficiente doar reluarea creşterii economice şi stoparea şomajului. Pentru ca oamenii sǎ poatǎ crede din nou în Europa ea trebuie sǎ devinǎ din nou ceea ce începuse sǎ fie: un model ambiţios, social şi purtǎtor de civilizaţie, primul apǎrǎtor al democraţiei pe scena internaţionalǎ şi promotorul unei economii de tip nou, care sǎ respecte mediul înconjurǎtor, precum şi al unui capitalism cu faţǎ umanǎ.