Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Început de an universitar. Studenții, jumătate din numărul de acum 7 ani

Anul universitar a început miercuri cu un număr de studenți la jumătate față de acum șapte ani, cu mai puține universități şi cu o piaţă a muncii slab ofertantă, aproape descurajantă pentru absolvenţi. Din cei 450.000 de studenți, trei sferturi învață în universitățile de stat.

Acum șapte ani, în România erau ceva peste un milion de studenți, iar șase din zece urmau o facultate de stat. Acum sunt 450.000, dintre care aproape 340.000 învață în universitățile stat pe locurile bugetate și pe locurile cu taxă și aproximativ 110.000 de studenți în universități particulare.

Înjumătățirea numărului de studenţi în ultimii ani are cauze multiple. Una dintre ele este ponderea semnificativă a absolvenţilor de liceu care nu reuşesc să ia bacalaureatul şi care, din acest motiv, nu se pot înscrie la admiterea într-o universitate.

Un alt obstacol este taxa de şcolarizare - deloc neglijabilă, dacă nu prohibitivă în multe cazuri (9.000 de lei pe an, de pildă, la Facultatea de Medicină din UMF ”Carol Davila” Bucureşti).

Sociologii pun situaţia şi pe seama scăderii natalităţii după 1990, însă ”rădăcinile” problemei par să se lege, tot mai adânc, şi de dezinteresul pentru studiile superioare în rândul majorităţii absolvenţilor de liceu. Pe de o parte, aceștia văd inutilă o diplomă de licenţă, câtă vreme, în România de astăzi, ”te poţi descurca foarte bine şi fără”, după cum susţin unii dintre ei. Iar pe de alta, pentru că alţii, oricât de pasionaţi ar fi pentru un domeniu, nu văd nicio perspectivă solidă după terminarea facultăţii.

Lipsa de experienţă ar putea fi compensată, din acest an, pentru mulţi studenţi. Asta cel puţin potrivit ministrului delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, care a anunţat că peste 100.000 de studenţi vor primi, în acest an universitar, bani de la stat pentru a face practică la companii, care, la rândul lor, vor putea deconta salariile angajaţilor care îi pregătesc.

Acest punct de vedere îşi găseşte ecou, în siajul crizei economice, la bilanţul evenimentelor de tip Târgul locurilor de muncă, unde mulţi vizitatori se arată dezorientaţi, pesimişti şi dezarmaţi de volumul scăzut al ofertelor pentru studii superioare şi, mai ales, de faptul că li se solicită experienţă.

Lipsa de experienţă ar putea fi compensată, din acest an, pentru mulţi studenţi. Asta cel puţin potrivit ministrului delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, care a anunţat că peste 100.000 de studenţi vor primi, în acest an universitar, bani de la stat pentru a face practică la companii, care, la rândul lor, vor putea deconta salariile angajaţilor care îi pregătesc.

Abandonul şcolar, o problemă şi în rândul studenţilor

Deloc paradoxal, odată cu scăderea ”cererii” pentru locuri în facultăţi, scade şi ”oferta”. De la inflaţia de universităţi din anii '90, când părea că în orice localitate se deschid porţile studiilor de licenţă, în anul universitar 2012/2013 funcţionau, potrivit Institutului Naţional de Statistică, 48 de universităţi de stat şi 56 private, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu.

Iar numărul universităţilor va continua să scadă, după ce guvernul a decis, în iulie, ca patru astfel de instituţii particulare acreditate să fie lichidate, iar alte trei vor fi monitorizate.

Instituţiile de învăţământ superior cu toate programele intrate în lichidare în anul universitar 2014-2015 sunt Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, Universitatea Financiar-Bancară din Bucureşti, Universitatea Mihail Kogălniceanu din Iaşi şi Universitatea Mihai Eminescu din Timişoara.

În acelaşi timp, guvernul a decis ca în anul universitar 2014-2015 să fie monitorizate alte trei universităţi private, şi anume Universitatea Bioterra din Bucureşti, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea din Bucureşti şi Universitatea Apollonia din Iaşi.

Numărul total al instituțiilor având specializări/programe de studii universitare care vor intra în lichidare începând cu anul universitar 2014-2015 se ridică la 39, dintre care patru sunt însă cu toate programele în lichidare.

Pe de altă parte, fenomenul abandonului şcolar nu ocoleşte nici învăţământul superior. Astfel, aproape 40% dintre studenţii care ar fi trebuit să termine facultatea în 2013 la 20 de universităţi de stat au abandonat studiile, potrivit Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, care susţinea, în martie, că măsurile luate de stat şi de universităţi pentru a diminua fenomenul sunt, uneori, ”la limita penibilului sau chiar sub această limită”.

Colegii non-universitare, dar înfiinţate de universităţi

În peisajul cu tot mai puţine universităţi şi tot mai puţin studenţi, Ministerul Educaţiei a decis, de curând, să dea o şansă celor care nu au luat bacalaureatul, dar care vor să-şi continue studiile după liceu. Soluţia? Colegiile non-universitare.

Mai precis, de acum încolo, universităţile acreditate pot înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar, în speţă colegii, la care au acces, ca şi până acum, inclusiv absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat.

Subiectul acestor colegii a generat un scandal public după ce s-au vehiculat informaţii conform cărora universităţile îi pot înscrie la cursuri şi pe cei care au absolit liceul, dar nu au obţinut diploma de bacalaureat.

Atacat pe motiv că ar fi dat undă verde în învăţământul superior şi celor fără bacalaureat, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat că nimeni nu se poate înscrie la facultate dacă nu are diplomă de bacalaureat, ci doar la ”colegii”, care au statut de şcoală postliceală, iar aceştia nu primesc la absolvire o diplomă de licenţă, ci o certificare a calificării profesionale.

Una peste alta, până la 24 septembrie, doar Universităţile ”Avram Iancu” din Cluj-Napoca şi ”Vasile Alecsandri” din Bacău - prima, particulară, a doua, de stat - solicitaseră autorizaţie de funcţionare provizorie pentru colegii non-universitare.

Potrivit Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar - instituţie de la care se cer astfel de autorizaţii -, opt fundaţii universitare organizează, de mai mulţi ani, forme de învăţământ preuniversitar, de la preşcolar şi până la postliceal.

Ascultă explicațiile lui Cristian Pârvan, secretar general al AOAR