Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Imigrație: Va permite ONU Europei să folosească forța militară contra traficanților?

migratie.jpg

Operațiune italiană de salvare, din largul coastelor siciliene
Operațiune italiană de salvare, din largul coastelor siciliene

ONU intenționează să aprobe zilele următoare o rezoluție pregătită de mai multe state UE, care ar permite Europei să folosească forța militară pentru o opri vasele traficanților de imigranți dinspre nordul Africii. Este unul dintre punctele discutate la summitul de urgență al liderilor europeni pe tema crizei imigrației. Ar permite însă și incursiuni pe teritoriul Libiei, pentru ca europenii să poate urmări și anihila traficanții. Inițiativa europenilor implică mai multe probleme legale, etice și diplomatice, sunt de părere experții.

Ca să obțină permisiunea pentru operațiuni, statele europene urmează să invoce Capitolul 7 din carta ONU, cel care autorizează folosirea forței militare.

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini se va duce luni la New York la ONU pentru a pune la curent Consiliul de Securitate în privința rezoluției pregătite de europeni. Planul ar consta în lansarea unor lovituri militare contra traficanților care se ocupă de îmbarcarea și transportarea imigranților ilegali către sudul Uniunii Europene.

Potrivit acestui proiect, un stat membru al Uniunii ar avea dreptul să intercepteze traficanții de carne vie atât în Mediterana, în apele internaționale, cât și în apele teritoriale libiene. Dar va putea inclusiv descinde pe teritoriul libian pentru a-i urmări și anihila, a explicat un diplomat ONU citat de DPA.

Forțele europene ar putea obține dreptul de a confisca și distruge navele traficanților. Deocamdată, proiectul de rezoluție e studiat de membrii consiliului de securitate, iar un vot în acest sens va avea loc săptămâna viitoare.

Sunt însă mai multe probleme pe care astfel de acțiuni le-ar implicat. Una este că folosirea forței în acest context este interzisă de articolul 2 al Cartei ONU, mai puțin dacă se aplică o excepție precum dreptul la autoapărare. Dar acest drept nu ar funcționa pentru că nu există în fapt un atac armat împotriva vreunui stat european din partea Libiei ori a altui stat de pe buza de nord a Africii.

Cea mai simplă variantă ar fi să existe consimțământul respectivului stat pe teritoriul căruia are loc incursiunea. Însă și această problemă e una spinoasă în cazul Libiei, care are două guverne și ambele susțin că reprezintă legitim țara. Care din ele acordă așadar permisiunea? Mai există și problema ridicată de fostul șef al unei operațiuni asemănătoare, cea din Somalia, care a atras atenția că distrugerea navelor folosite de traficanți nu e eficientă, deoarece aceste nave sunt ieftine și ușor de înlocuit.

Însă poate cea mai importantă problemă pe care o pune inițiativa este una de natură mai mult morală – dacă misiunile respective vor permite trecerea în siguranță spre Europa a oamenilor aflați la bord sau dacă autoritățile europene vor decide că acești migranți trebuie trimiși înapoi în Libia ori în alte țări din care provin. Până acum, dintre membrii permanenți și nepermanenți ai Consiliului, doar Rusia a anunțat că nu este de acord cu ideea europenilor. Planul a fost însă criticat și de organizațiile de apărare a drepturilor omului.

Între timp, paza de coastă italiană a anunțat că doar marți 646 de oameni au fost salvați de la înec. În weekendul trecut, autoritățile italiene au salvat 8.400. Doar în acest an, 1.800 de imigranți au murit în Mediterana, încercând să ajungă în Europa.

Guvernul de la Roma încearcă acum cu disperare să redistribuie în restul țării “musafirii” ilegali de care e obligat să aibă grijă. Mai exact, să trimită din ei și spre nordul țării pentru a reduce presiunea pusă pe regiunile din sud. “E nedrept”, a explicat ministrul de Interne Angelino Alfano, la o întâlnire a liderilor locali. Sunt însă multe regiuni care refuză categoric propunerea. Valle d’Aosta, o mică regiune de lângă granița cu Franța, care a primit până acum 62 de azilanți, dar a explicat că nu are capacitatea de a găzdui alți 79.

Despre restul statelor europene, deocamdată nici nu poate fi vorba. Președintele  Comisiei Europene, Jean Claude Juncker ceruse săptămâna trecută în plenul Parlamentului Europene stabilirea unor cote de imigranți pentru fiecare dintre cele 28 de state membre. Deocamdată, cinci state, printre care Germania, preiau 75% din acești migranți. Comisia Europeană a promis că va reveni cu o propunere concretă în viitorul apropiat.