Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Comisar European: imigranții romi nu au invadat UE

Imigranții romi din România și Bulgaria nu au invadat Uniunea Europeană. Stigmatizarea trebuie să înceteze, spune Comisarul European pentru drepturile omului într-un comentariu publicat pe site-ul Consiliului Europei. Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinuite de fapte, notează comisarul pentru drepturile omului. Marian Mandache, Directorul Executiv al organizației Romani Criss spune la RFI că există date din 2008 care contrazic spusele de astăzi ale politicienilor europeni care arată cu degetul la romi, dar că pe acuzele aduse romilor se câștigă capital electoral.

E un punct de vedere foarte bine fundamentat pentru că, dacă ne uităm la punctul de vedere al politicienilor atât francezi cât și englezi sau italieni, este unul plin de acuzații la romilor fără nici un fel de dovadă. Există un studiu mai vechi al Comisiei Europeene datând din 2013 care susține același punct de vedere. Acest studiu statistic, produs cu cifre furnizate de statele membre, arătă că suma de ajutoare sociale distribuită în Anglia către cetățenii români, inclusiv romii, reprezintă puțin peste 0% din bugetul social total al Marii Britanii, adică o sumă absolut infimă. Dar toată această discuție n-a reprezentat niciodată o chestiune reală ci pur și simplu o isterie artificială creată de politicienii occidentali pentru motive electorale. În loc să își castige sprijinul electoral printr-un program solid, au trișat, lansând acuzații nefondate la adresa romilor pentru a câștiga capital politic într-o maniera ușoară.

Ce ați făcut dumneavoastră ca să contracarați toate aceste acuze făcute la adresa populație rome pentru că spațiul mediatic, cel puțin românesc, este plin de reportaje aratând romii cerșind în străinătate...

Da, noi am avut mai multe vizite atât în Franța cât și în Italia în mai multe campusuri și ne-am documentat la fața locului. Am făcut, de asemenea, mai multe rapoarte pe care le-am distribuit public. Am arătat ceea ce spun rapoartele Comisiei Europene din 2008 încoace: că situația din acele campusuri care sunt prezentate ca focare de infracționalitate de către politicienii occidentali, nu este atât de simplă. Sigur că mai sunt multe probleme. Mulți erau acolo la colectat fier vechi sau pentru alte activități precum menajul în casele oamenilor sau chiar și în domeniul construcțiilor înainte de criză. Pe de altă parte, noi ca organizație, nu neapărat pentru a îmunătății imaginea romilor ci pentru a schimba realitățiile cu care comunitatea noastră se confruntă, propunem o serie de programe educaționale precum programe de dezvoltare a copilului. De exemplu, am încheiat recent un program la Glina, în județul Ilfov, sau alte programe pentru liceeni pentru a combate rasismul. Avem și activități pe linie juridică, mai precis 77 de cazuri active în fața instanțelor naționale prin care încercăm să dovedim că romii sunt victime ale rasismului și ale discriminării. Sunt, evident, picături într-un ocean de probleme, dar depunem toate eforturile posibile în condițiile actuale.

Dar din punct de vedere al comunicării, cum contracarați? Dacă aceste informații există de foarte mult timp, și vă mai punem acestă întrebare, este clar ca ele nu au pătruns așa cum trebuie în spațiul mediatic...

În general există o rezistență în preluarea știrilor pozitive, al acelora care nu sunt scandaloase, controversate, cu atât mai mult în cazul rromilor. Uitați ce acoperire au Festivalul de la Costești sau ale proiecte... Proiectele noastre educaționale au o acoperire cu mult mult mai mică. Asta e o problemă în sine. Noi nu avem instituții de mass-media în care să prezentăm un punct de vedere distinct. Depindem de presa mainstream.

Comisarul european spunea că trebuie practicat jurnalismul etic care trebuie să dea exemple pozitive de integrare a rromilor în societate. Dumneavoastra puteți să ne povestiți de cazuri speciale?

Există diverși tineri care au reușit să-și facă studiile atât în România cât și în străinătate. Noi lucrăm cu mai mulți astfel de tinerii, unii sunt voluntari ai organizației noastre. Există de asemenea oameni de succes în diverse domenii, de a fotbal la afaceri. Vă dau exemplul unui fotbalist, Andrea Pirlo care este un fotbalist italian de origine rromă, și mulți alții, inclusiv în România. Din păcate, ceea ce nu am reușit să facem, este să promovăm cu mai mare succes aceste modele.

La ce facultăți merg tinerii de care îmi spuneați?

La Științele Comunicării, Științe Administrative, Drept, alți copii care au terminat Dreptul în New York. Există cazul Petrei Ghelber care a terminat Harvard cu specializare în muzică. Fosta noastră directoare, Marcareta Matache care este profesor la Harvard. Sunt multe-multe asemenea exemple.