Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Andrei Țărnea la RFI: "Religia e un pretext al unor oameni care au eșuat în propria societate și la nivel global"

andrei-tarnea-1.jpg

Andrei Țărnea

Nu asistăm la un război convențional și nu ne putem proteja de atacurile teroriștilor numai prin acțiuni militare. Este opinia lui Andrei Țărnea, directorul executiv al Institutului Aspen România. Un răspuns militar la acest gen de atac nu este suficient, mai spune el.  

"Suntem vulnerabili pentru ca suntem o societate deschisă, dar așa trebuie să ramânem, în ciuda acestor masacre. Riscul de a blama întreaga comunitate musulmană este ridicat , însă religia este doar un pretext pentru acești oameni care au eșuat în a se integra atât în propria  societate, cât și la nivel global."

L-am întrebat pe Andrei Țărnea dacă în acest moment asistăm la un război în întreaga Europă:

Andrei Țărnea: Nu cred. Ceea ce avem însă, este un atentat complex și foarte bine coordonat, făcut cu mijloace relativ simple și extrem de eficace în obiectivele sale, până la urmă, ucigașe, asasine. Ca și la Paris, așa cum s-a văzut în noiembrie, un grup determinat de radicali poate să facă crime în masă.  În acest sens, intensitatea și natura atacului este îngrijorătoare. În același timp, noțiunea de război, implică tabere, implică un anumit set de realități militare, care nu sunt întrunite astăzi. Aceasta nu înseamnă ca amenințarea securitară de acest tip, legată de terorism nu are o dimensiune extrem de importantă pentru securitatea europeană și că nu trebuie un răspuns pe măsură.

Reporter: Nu se mai poartă războaie convenționale, domnule Țărnea, cu siguranță este o confruntare inegală. Acum  sunt cetățeni europeni, pentru că sunt născuți în Europa, poate chiar la a doua sau la a treia generație, care ajung să se arunce în aer în diverse locuri extrem de populate în capitale europene.

A.T: Așa este. Numai că riscul reacției reflexe este să spunem că suntem în fața unui război civilizațional, al unui război între Europa preponderent creștină și lumea arabă musulmană, ceea ce nu este adevărat. În schimb, este adevărat că avem în față o provocare fără precedent. Așa cum spuneați, natura acestui tip de conflict, modul în care asemenea ideologii fundamentaliste se manifestă este în schimbare. Ca și modul în care este folosită propaganda pentru a atrage noi participanți în acest jihad – cu ghilimelele de rigoare. Acest concept religios al jihadului nu are absolut nicio legătură cu ceea ce vedem în aceste atacuri, așa cum nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în Siria. Dacă vreți, este substratul, contextul în care această ideologie ucigașă se poate dezvolta în modul pe care îl vedem astăzi. Ceea ce este îngrijorător este că aceste mijloace inegale, fac răspunsul nostru, fie cel securitar, fie cel al societății, extrem de dificil. Nu poți să spui că vom avea, ca în cazul unui război convențional, un răspuns militar, pentru că nu ai ținta. De aceea trebuie un răspuns la nivelul întregii societăți. O parte dintre răspunsuri vizează componenta de securitate. Aici este clar că trebuie să regândim ceea ce Europa face în materie de cooperare, în materie de intelligence, în materie de justiție, în materie de cooperare polițienească, pentru a evita aceste atacuri care sunt facilitate de un anumit tip de existență europeană. Societățile deschise, așa cum fucnționează în Europa, în Statele Unite, facilitează unor asemenea atacatori accesul spre metrou, noduri de transport ș.a.m.d. Suntem vulnerabili tocmai pentru că suntem o societate deschisă. Este extrem de important ca acest lucru să fie protejat, să reușim să rămânem o societate deschisă, în timp ce răspundem credibil acestor amenințări și răspundem cetățenilor Europei, care vor să fie protejați.

Rep: Suntem vulnerabili pentru că suntem deschiși și așa trebuie să rămânem în ciuda acestor atacuri, spuneți, Andrei Țărnea. Ce ar avea de făcut Europa, mai întâi?

A.Ț: Cred că cel mai important lucru este să vedem care sunt slăbiciunile pe care acești teroriști le-au folosit. Toate aceste asasinate în masă, fie că este vorba de atacuri sinucigașe, fie că este vorba de altfel de atacuri, se bazează pe slăbiciuni atât în componenta de intelligence, care trebuia să urmărească și să prevină. Acestea atacuri nu sunt evitate în primul rând prin protecția fizică a acestor locuri. Evident că și acesta este un element care trebuie regândit. Cum se protejează aeroporturile, metrourile, cum funcționează componenta de securitate efectiv, la fața locului. Dar ceea ce este cel mai important, este componenta de prevenire a unor asemenea atacuri. Aceasta înseamnă dialogul dintre autorități și comunitățile din care vin acești oameni. Și repet, riscul de a blama întreaga comunitate, fie musulmană, fie arabă din Europa este ridicat pe fondul reacției emoționale față de aceste atacuri, care pur și simplu nu pot fi înțelese de cetățeni. Până la urmă, religia este un pretext pentru niște oameni cae au eșuat atât în propria lor societate, cât și la nivel global, în a funcționa coerent într-o lume modernă, complicată.

Rep: Plătește, domnule Țărnea, Europa deschiderea ei față de migranți?

A.Ț: Aș fi foarte prudent la acest aspect. Instinctiv reacția este să spui cu cât sunt mai mulți musulmani în Europa, cu atât crește riscul terorist. Ceea ce nu este adevărat. Corelația este dificil de făcut. Să ne amintim că musulmanii fac parte din țesutul Europei timp de 1500 de ani. Nu migrația în sine crează riscul de terorism, ci pe fondul migrației riscul de terorism ajunge mai ușor în Europa. Cele două nu trebuie în niciun caz confundate. Și mai ales, nu trebuie confundat, ceea ce s-a văzut foarte des în ultimul an, conceptul de refugiat cu cel de migrant, cel de refugiat sau migrant dintr-o țară arabă automat cu  riscul de terorism. Chiar atunci când acestea sunt folosite de organizații teroriste, acesta este doar instrumentul. Nu este câtuși de puțin factorul sau cauza acestor tragedii.

Rep: Cum simțiți, Andrei Țărnea, este Europa destabilizată în acest moment?

A.Ț: Fără discuție, este. Întrebarea este cum va reacționa și cât de repede își va regăsi echilibrul și se va reașeza, până la urmă, să răspundă credibil pe termen lung acestei amenințări, dincolo de strâns cioburi și reparat. Europa trebuie să răspundă credibil la sursă. Iar sursa răului este, dincolo de ideologie, modul în care ideologii de acest tip, o ideologie a morții până la urmă, folosește conflicte, diviziuni între est și vest, între lumea arabă și musulmană și occident, diferențele de opinii dintre aliați atunci când este vorba despre pace și securitate, în primul rând în zona Mediteranei extinse. Și atunci este cu atât mai tare nevoie, pentru Europa, să aibă propria sa politică externă și de securitate care să nu fie doar un slogan. Singurul răspuns pe termen lung este mai multă Europă, nu mai puțină.

 
Ascultă aici interviul cu Andrei Țărnea