Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dan Dungaciu la RFI: Europa nu poate lupta singură împotriva terorismului

dungaciu.jpg

Dan Dungaciu la RFI: Europa nu poate lupta singură împotriva terorismului
"Ca aceste lucruri să poată fi oprite, este vorba despre o cooperare între Europa și islam"
Image source: 
RFI

După atentatele de la Bruxelles s-a vorbit de un eșec al serviciilor de securitate, belgiene și europene. Cotidianul Haaretz le-a pus și mai mult în dificultate, după ce jurnaliștii israelieni au scris că serviciile de securitate ar fi știut că erau plănuite atacuri la aeroport și, aparent, la metroul din Bruxelles. Sociologul Dan Dungaciu, director al Institutului de Relații Internaționale al Academiei Române vede o problemă în sfera serviciilor de securitate, dar explică totodată că Europa se confruntă cu un fenomen căruia nu-i poate face față de una singură:

Dan Dungaciu: Există și în această zonă probleme, există și în această zonă vulnerabilitate, iar în cazul Belgiei lucrul acesta se agravează mult, chiar în comparație cu alte state europene. Spun acest lucru pentru că senzația din Belgia este specifică. Există o tensiune la nivelul societății între cele două comunități, flamandă și valonă, care, evident, se repercutează și asupra funcționării instituțiilor. La alt nivel, Bruxelles-ul, un oras de 1,4 milioane, are în acest moment 19 poliții. Fiecare comună cu poliția ei. Fiecare poliție are undeva de la 15000 până la 250000 de oameni. Aceste poliții din interiorul Bruxelles-ului cooperează foarte prost. Au încercat să le transforme în șase, dar acest tip de descentralizare pe care Belgia a încercat-o, din păcate, se vădește a fi nefuncțională, pe motivul că nu cooperează între ele comunitățile. Este o descentralizare care pune enorm de multe presiuni pe capacitatea instituțiilor de a coopera și chiar de a schimba informații. În al treilea rând, Belgia este celebră pentru faptul că instituțiile de forță – servicii, poliție – nu cooperează cu comunitățile. Comunitățile mici din interiorul Belgiei și ale Bruxelles-ului nu transmit informații și nu răspund solicitărilor instituțiilor de forță, spre deosebire de Marea Britanie. Britanicii spun că pe undeva la 60% - 70% reușesc să demonteze potențiale atentate pentru că au un dialog cu comunitățile. În Belgia lucrul acesta nu se întâmplă. Este o lipsă de încredere în instituțiile statului care evident grevează asupra siguranței naționale a Belgiei, din acest punct de vedere.

Reporter: Să punctăm în context declarația ministrului belgian de interne care spune că se aștepta la un atentat, dar nu de o asemenea amploare. Vă întreb, ce încredere mai poți avea într-un responsabil care face asemenea declarații.

D.D: Primul lucru care îți vine în minte este cât de fezabilă ar fi ideea criticării unor instituții de forță la nivel european.  Altminteri spus, dacă nemții ar fi dispuși să își dea securitatea pe mâna belgienilor.  Complicată întrebare. În al doilea rând, sigur că este o disfuncționalitate la nivelul Belgiei și la nivelul comunicării în cadrul acestui stat, din partea instituțiilor de forță. Dar să adăugăm că faptul că știi că se va întâmpla un eveniment, nu este obligatoriu că poate fi prevenit.  În al doilea rând, în momentul în care reușești să anihilezi o celulă teroristă, automat parcă se activează alta. Am senzația că după ce faimosul terorist vinovat de violențele sau asasinatele din 13 noiembrie din Franța, va trece din custodia belgiană în custodie franceză, francezii o să fie un pic mai vocali, apropo de eșecurile pe care le-au demonstrat instituțiile belgiene.

Rep: Ați spune, domnule Dan Dungaciu, că Europa este depășită în acest moment în lupta împotriva terorismului?

D.D: Europa nu poate să facă față singură unei confruntări teroriste, pentru că cei care urăsc Europa atât de profund, sunt oameni care s-au născut și au crescut de o generație, două sau trei în Europa. Problema lor este că sunt tinerii extrem de curioși, care sunt extrem de virulenți, care vor să își descarce undeva furia. Ei sunt țintele principale ale unor instituții de tip ISIS sau Al Qaeda, care îi racolează de pe internet din structurile de socializare sau direct,  pentru că este un potențial de furie și de ură. Ei ajung la islam nefiind mulți dintre ei nici măcar oameni religioși. Nefiind mulți dintre ei oameni care să fi frecventat moscheea. Dar ajung la islam pentru că li se pune în mână islamul sau un tip de interpretare ca cea mai bună raționalizare și justificare a propriei furii.  Acesta este mecanismul foarte complicat. Ei nu se duc să se arunce în aer, de cele mai multe ori, pentru că sunt foarte religioși, ci pentru că furia lor este descărcată într-o formulă religioasă și ISIS sau cei care gestionează ISIS știu foarte bine asta. În aceste sens este foarte complicat să lupți cu teroristul, pentru că tinerii aceștia furioși nu au sancțiunea din partea comunității islamice musulmane că ceea ce fac este inacceptabil. Dacă vreți, acesasta este diferența între un tânăr de formula asta și un tânăr anti-societate occidentală de extracție creștină. Pentru că religia creștină nu permite, nici măcar teoretic, să acționezi așa. În acest sens, este clar că Europa nu poate lupta singură împotriva acestui fenomen. Tineri furioși vor fi de fiecare dată, iar oameni furioși care să îi folosească, iarăși vor fi mulți. Ca aceste lucruri să poată fi oprite, este vorba despre o cooperare între Europa și islam, indiferent cum îl definiți.

Rep: DomnuleDungaciu, ar trebui regândit sistemul de securitate aș aeroporturilor? Ar face asta diferența? S-a vorbit foarte mult despre o zonă complet nesigură, complet expusă, cea dinainte de check in, unde s-au și produs exploziile de la Zaventem și de cea acoperită de vigilența forțelor de ordine după controlul de securitate și evident, în aeronavă. Ar trebui regândit sistemul de securitate din aeroporturi?

D.D: Soluția pe care o avem la dispoziție în acest moment este, stricto sensu, doar soluția israeliană. Acolo ești verificat cu 7 km înainte de a te apropia de aeroport.  7km există bariere, de acolo ești verificat și de atunci, de când ai depășit bariera aceea de la 7 km ești permanent monitorizat, adică ești pe o cameră. Aceasta este soluția israeliană care s-a  dovedit a fi extrem de eficientă.  Dar diferența dintre israelieni și europeni este că israelienii se protejează și nu sunt politically correct. Ei se bazează pe profiling și au potențiali atentatori care sunt profilați după anumite repere fizice, religioase ș.a.m.d. În momentul acesta, Europa nu prea poate să facă asta. Ea nu poate să prezume că unii sunt potențiali, virtuali teroriști. Israelul face asta și o face fără puribonderiile europenilor. Din acest punct de vedere, pentru a deveni Israel, Europa are tot felul de piedici. Unul, complicația logistică, enormă. Nu este foarte ușor să construiești acest tip de protecție la aeroporturile europene. (Doi,) costurile sunt foarte ridicate. Europa s-ar putea să nu își poată asuma aceste costuri pentru că unii vor spune, portughezii de pildă, „Noi nu suntem ținte, noi nu vrem să plătim. Să plătească cei care sunt potențiale ținte”. În al treilea rând, e vorba despre corectitudinea politică. Dacă vreți, incapacitatea de a face profiling, de a identifica virtualii, potențialii atentatori.

 

 

Ascultă aici interviul cu Dan Dungaciu