Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dezincriminarea abuzului în serviciu, pe masa CCR. Diana Hătneanu: Autoritățile ar trebui să aibă un plan B

Curtea Constituțională este așteptată să anunțe miercuri decizia referitoare la dezincriminarea abuzului în serviciu, după execepția de neconstituționalitate ridicată de fosta șefă DIICOT, Alina Bica, care reclamă că infracțiunea este vag definită în Codul Penal. DNA a avertizat deja că o eventuală dezincriminare ar anula recuperarea prejudiciilor și ar bloca peste 40% din dosare.

Infracțiunea de abuz în servicu este folosită pe scară largă în tot felul de circumstanțe, ceea ce creează o anumită nesiguranță, susține avocata Diana Hătneanu. În context, legea trebuie clarificată, spune Diana Hătneanu, care crede că există un PLAN B, care să nu blocheze dosarele, în cazul în care abuzul în serviciu ar fi dezincriminat:

 

Diana Hătneanu: Ar trebui să ne uităm la practică, în primul rând. Am văzut în practică că această infracțiune este folosită în tot felul de circumstanțe. Acest lucru ar putea să creeze o nesiguranță pentru cei cărora li se adresează această normă juridică. Trebuie să fie clar pentru toată lumea ce fapte ar putea intra sub incidența acestei prevederi legale și ce fapte nu. Adică să nu folosim abuzul în serviciu pentru orice nu se încadrează la altceva.

Reporter: Așa pare sau din moment ce sunt acoperiți de Codul penal, oamenii își fac meseria?

D.H: De multe ori putem vedea că este vorba despre cazuri de corupție care nu au putut fi probate ca atare. Chiar declarațiile procurorului general au fost în sensul acesta. Dacă ar fi fost probate ca atare, nu ar fi fost abuz în serviciu, ci alte fapte.

Rep: În Codul penal, referitor la abuzul în serviciu, apare termenul defectuos. „Îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu”. Eu nu știu dacă fac acest interviu defectuos sau nu. Acest termen este interpretabil. Trebuie să se ajungă la Curtea Constituțională, pe sesizarea Alinei Bica și să fim într-o situație în care nu putem corecta o chestie elementară, o definire mult mai clară?

D.H: De aceea spun că nu știu dacă aceasta era calea. Din punctul meu de vedere și practica definește ceea ce reprezintă o infracțiune. Lumea trebuie să fie informată și să existe o practică relativ unitară în acest domeniu. Am avut un caz, dacă nu mă înșel, cu două judecătoare trimise în judecată și în final achitate pentru abuz în serviciu, pentru soluțiile pe care le-au dat. Calea pe care se poate reglementa acest lucru ar fi și printr-o practică unitară, printr-o folosire cu reținere a acestei infracțiuni, să nu fie absolut orice încadrat acolo. Legea penală trebuie să fie clară. Aceasta este o chestiune de legiferare. Curtea Constituțiinală nu legiferează și nici nu dezincriminează infracțiuni. Indiferent de ce va decide, mingea este în curtea celor care legiferează, în principal Parlamentul. Recent am văzut un exemplu în care s-a creat o întreagă nebunie datorită unei decizii a Curții Constituționale. Este vorba despre interceptări și rolul SRI în cazul acestora. S-a găsit o soluție în așa fel încât lucrurile să continue într-o formă legală și în acord cu Decizia Curții Constituționale.

Rep: În teorie, cine prevalează, Codul penal sau Convenția Națiunilor Unite ratificată de România?

D.H Constituția spune că atunci când prevederile interne vin în contradicție cu tratate din domeniul drepturilor omului, prevalează cele privind drepturile omului. Părerea mea este că în materie penală nu putem face aplicări de infracțiuni sau să condamnăm oameni prin analogii. Trebuie să existe un text foarte clar de lege penală, adoptată la nivel intern. Trebuie să trimiți pe cineva în judecată și să condamni în baza unui text clar din legea internă.

Rep: La ce ne putem aștepta dacă Curtea Constituțională dezincriminează abuzul în serviciu?

D.H: Curtea Constituțională nu poate dezincrimina abuzul în serviciu. Cel mult poate spune că definiția, așa cum este textul infracțiunii, este insuficient de clară pentru existența principiului legalității incriminării. Omului i se cere să aibă o anumită conduită sub sancțiunea unor pedepse penale destul de serioase, inclusiv cu privare de libertate. Trebuie să îi fie clar ce are de făcut dinainte. Acest lucru nu înseamnă automat dezincriminarea abuzului în serviciu, așa cum se vehiculează în spațiul public. Vă dădeam exemplul cu decizia din domeniul interceptărilor. Nici în acel caz nu a existat nicio gaură legislativă, nicio sincopă în procesul legislativ. În aceeași zi în care s-a publicat decizia Curții Constituționale, moment în care își produce efectele, s-a publicat și ordonanța care corecta chestiunile criticate în decizia Curții Constituționale.

Rep: Așadar există un plan B. Sunteți sigură de lucrul acesta?

D.H: Autoritățile ar trebui să aibă un plan B, în așa fel încât să existe o balanță justă între toate interesele în discuție. Dacă Curtea Constituțională constată anumite probleme, acest lucru nu înseamnă automat dezincrminarea infracțiunii. Acest lucru nu înseamnă, niciodată, eliminarea unui text de lege. Procedura din legea Curții Constituționale este foarte clară. În niciun caz Curtea Constituțională nu dezincriminează o infracțiune ca aceasta. Dacă va găsi argumente în sprijinul unei probleme de constituționalitate, autoritățile au posibilitatea să pună în acord legea cu decizia Curții Constituționale și implicit cu Constituția.

 

 

Ascultă aici interviul cu Diana Hătneanu: