Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Radu Preda: Suferinţa din timpul comunismului ar trebui declarată patrimoniu UNESCO

Suferinţa din timpul comunismului ar trebui declarată patrimoniu universal – declaraţia vine de la preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, odată cu deschiderea unei expoziţii dedicate perioadei 1945 – 1989. Radu Preda spune că IICCMER pregăteşte un dosar de ţară, care ar putea deveni chiar un proiect regional, şi care va fi înaintat spre analiză UNESCO. 

Acest demers, alături de realizarea Muzeului Crimelor Comunismului ar fi principalele deziderate ale Institutului pentru anul 2018, când va fi celebrat centenarul Marii Uniri. Expoziţia Comunismul în Romania deschisă miercuri la Ateneul Român va fi nucleul viitorului muzeu al comunismului şi rămâne deschisă publicului timp de 10 zile, după care va fi mutată în alt spaţiu. 

"Sper ca în orizontul centenarului Unirii să se împlinească şi acest deziderat al unui muzeu al comunismului. Degeaba celebrăm 100 de ani de unitate teritorială dacă nu ţinem cont că peste jumătate din timpul acesta a fost sub semnul terorii. Sensul unui muzeu al crimelor comunismului nu este unul vindicativ. Nu este o formă de răzbunare, ci o formă de justiţie – memoria ca justiţie – şi mai este o lecţie foarte importantă pro democraţie. Nu cred că există o lecţie mai convingătoare despre cum funcţionează libertatea decât atunci când vezi ce se întâmplă în absenţa ei.Tot în orizonul centenarului, am lansat propunerea pentru un dosar de ţară, dar şi de regiune, pe care să îl înaintăm la UNESCO pentru ca suferinţa îndurată în comunism să fie declarată patrimoniu cultural imaterial." spune Radu Preda. 



Audio: Radu Preda, directorul IICCMER, despre expoziția de la Ateneul Român

"Dacă în anii '90 Jacque Delors lansa chemarea de a găsi Europei un suflet, cred eu că astăzi chemarea urgentă e să îi restituim Europei propria memorie. Iar în context românesc, pentru noi e o datorie să facem legătura între supravieţuitorii regimului şi propriii noştri copii. Altfel nu cred că voi putea răspunde autentic fiicei mele când mă va întreba: Ce ai făcut, tată, ca să nu se repete? Nu putem să spunem că ne-am complăcut într-o amnistie biologică şi etică în care deopotrivă au murit şi victimele dar şi călăii lor iar viaţa e un flux care ne-a adus unde suntem şi că ceea ce contează este doar viitorul." adaugă directorul IICCMER.