Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa comemorează un an de la atentatele de la Paris

Preşedintele Francois Hollande asistă azi la ceremonii de comemorare în toate locurile în care au avut loc atacurile care au lasat în urmă cu un an 130 de morţi şi peste 360 de răniţi. 

François Hollande, a dat startul comemorărilor de astăzi. Seful statului şi-a început ziua la Stade de France, acolo unde a debutat măcelul de acum un an. Suporterul portughez Manuel Dias a fost prima victimă a atacurilor sinucigaşe comise în apropierea stadionului.

La Paris, preşedintele francez însoţit de primăriţa Parisului Anne Hidalgo "vizitează" apoi ficare din celelalte 5 locuri îndoliate de comandoul jihadist din 13 noiembrie 2015.

La terasele cafenelelor şi la sala Bataclan unde au fost ucişi 90 de oameni, se vor dezveli cu această ocazie plăci comemorative cu numele victimelor, aşa cum s-a făcut şi la Stade de France. Nu e însă prevăzut niciun discurs oficial. La miezul zilei, în faţa primăriei arondismentului 11 - cel al cafenelelor - e prevăzută o reuniune cu public la finele căreia se vor lasa baloane colorate în timp ce un cor de gospel va interpreta un cântec.

Seara, o slujbă în memoria victimelor va avea loc la catedrala Notre-Dame iar credincioşii celor o sută de biserici catolice din Paris au fost invitaţi şi ei să se roage pentru cei dispăruţi acum un an. In fine, principala asociaţie a victimelor îi invită pe toţi francezii să participe şi si simbolic la comemorări, aprinzând câte o lumânare la ferestrele lor.

Stare de urgenţă prelungită în Franţa

Francezii au fost rugaţi să lase o lumânare aprinsă la fereastră în memoria victimelor atentatului de la 13 noiembrie care a instituit în Franţa stare de urgenţă.

"În momentul de față, este dificil să se pună capăt stării de urgență. Cu atât mai mult cu cât, în câteva săptămâni, vom intra în campania pentru prezidențiale cu mitinguri, reuniuni publice. Trebuie, deci, să ne protejăm democrația", a declarat premierul Manuel Valls în cursul unui interviu difuzat în cadrul emisiunii BBC HARDtalk.

"Pe de altă parte, dispozitivul stării de urgență ne permite arestări, controale administrative care sunt eficiente (...) Prin urmare, da, fără îndoială că vom mai trăi câteva luni cu această stare de urgență", a adăugat prim-ministrul, citat de News.ro.

Starea de urgență, decretată în Franța după atacurile de la 13 noiembrie 2015 care au făcut 130 de morți la Paris și Saint-Denis, a fost prelungită cu șase luni la sfârșitul lui iulie.

Declarându-se "foarte prudent" în această privință, Manuel Valls a apreciat că riscul unui atac organizat de un comando cum s-a întâmplat la 13 noiembrie 2015 "are mai degrabă tendința să se reducă".

"În schimb, ne putem confrunta cu atacuri de tipul celui pe care l-am cunoscut la Nisa (86 de morți în iulie 2016). Cu alte cuvinte, indivizi care sunt acționați direct prin internet, rețele sociale de către Stat Islamic fără să fie nevoie să treacă prin Siria sau Irak", a adăugat premierul francez.

Un an de stare de urgenţă

În faţa noilor ameninţări, statul francez a adoptat măsuri de securitate mai dure - de la creşterea implicării militare în lupta cu jihadiştii Statului Islamic din Siria şi până la implementarea unor măsuri drastice în lupta cu extremiştii din Franţa.

După atacurile jihadiste, Francois Hollande a declarat stare de urgenţă, iar aceasta este în vigoare şi astăzi. Francezii şi-au petrecut aproape un an sub un asediu al ameninţării teroriste, care nu a pus însă capăt organizării unor noi atentate. 

În ultimul an, francezii au fost loviţi de noi atentate teroriste. Un număr de 86 de persoane şi-au pierdut viaţa chiar de ziua naţională, în timp ce urmăreau focurile de artificii şi sărbătoreau pe promenada din Nisa. 14 iulie trebuia să fie o sărbătoare pentru francezi, dar a devenit o nouă zi de comemorare a persoanelor ucise de terorism, după ce un jihadist a intrat cu un camion în mulţimea de pe promenanda aglomerată.

Toate moscheele suspectate că propagă un discurs al urii au fost închise de autorităţile unui stat laic, în vreme ce peste 4.000 de operaţiuni anti-teroriste au avut loc sub umbrela stării de urgenţă, care oferă poliţiştilor posibilitatea de a organiza percheziţii asupra unor locuinţe în mijlocul nopţii şi de a reţine suspecţi fără aprobarea prealabilă a unei instanţe.

Doar o optime din raidurile anti-teroriste au dus la arestarea unor suspecţi, iar o comisie parlamentară a concluzionat că aceste operaţiuni sunt necesare, dar limitate.