Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


18 decembrie: Ziua internaţională a migranţilor

migrants-france-italy_0.jpg

Francezi mobilizati la froniera cu Italia în favoarea migrantilor
Francezi mobilizati la froniera cu Italia în favoarea migrantilor
Image source: 
credit foto: REUTERS/Eric Gaillard

18 decembrie este Ziua internaţională a migranţilor, o iniţiativă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru sensibilizarea opiniei publice faţă de acest fenomen. ONU a desemnat în anul 2000 data de 18 decembrie ca zi de reflecţie pe marginea migraţiilor, un fenomen care există dintotdeauna în societăţile umane. Europa se află însă sub o presiune migratorie fără precedent în istoria ei modernă, de unde şi rezonanţa specială a acestei zile în mai multe ţări europene, printre care şi Franţa.

Poate că metafora cea mai dramatică a acestei zile este ştirea difuzată chiar pe 18 decembrie de Agenţia Reuters. 320 de persoane au fost salvate în ultimile 48 de ore în largul coastelor libiene, în apele internaţionale, la est de Tripoli, de nava Aquarius. O navă folosită de organizaţiile “SOS Mediterana” şi “Medici ai lumii” în contextul campaniei lor de ajutorare a migranţilor. 320 de persoane aflate pe mai multe bărci pneumatice fragile au fost salvate practic de la înec de intervenţia respectivului vas. Alţi 3095 de migranţi, doritori să ajungă în Europa, nu au avut însă acest noroc în cursul acestui an şi s-au înecat în apele Miditeranei.

In total aproape 168 000 de migranţi au reuşit să treacă anul acesta de pe coastele Africii pe cele ale Greciei sau ale Italiei, faţă de 358 000 de migranţi anul trecut.

Putem spune că numărul de migranţi care ajung ilegal în Europa este în scădere, dar cresc efectele politice ale fenomenului. Efecte şi ele fără precedent, dacă privim peisajul politic în schimbare din Austria, Germania sau Franţa. Frica de imigraţie, sau de fenomenul migratoriu, a readus extrema dreaptă la putere în Austria. Tot imigraţia a devenit o realitate obsesională în Germania, unde extrem dreaptă, la alegerile legislative de anul acesta, a obţinut un scor suprinzător. Dacă doamna Angela Merkel are probleme, de mai multe săptămîni, cu formarea unui guvern, faptul se datorează tot fenomenului migratoriu, şi mai ales că în 2015 Germania a primit peste un milion de migranţi.

“Migranţi, culmile ruşinii”. Am citat principalul titlu din cotidianul Libération datat 18 decembrie 2017. Cotidianul cu simpatii de stînga publică de fapt un vast dosar legat de imigraţie, cu un accent pe ceea ce se întîmplă la granţia Franţei cu Italia. Sute de imigranţi sunt blocaţi acolo de grănicerii francezi, iar mulţi dintre ei încearcă să pătrundă în Franţa trecînd prin Munţii Alpi, uneori cu riscul vieţii.

Pentru cotidianul Libération "culmile ruşinii" nu sunt însă doar Alpii francezi unde mor uneori de epuizare migranti, ci şi noile măsuri anunţate de preşedintele Emmanuel Macron în materie de expulzări şi de înăsprire a condiţiilor de primire a migranţilor pe teritoriul francez. Si cotidianul Le Monde arată într-un articol că "politica migratorie" a luat o turnură de o "duritate fără precedent" în Franţa. Chiar dacă o parte a presei îl critică pe Emmanuel Macron, uneori de pe poziţii angelice care frizează iresponsabilitatea, este cît se poate de evident că executivul adoptă o politică dorită de majoritatea francezilor. La fel cum în Austria şi în Germania majoritatea electoratului doreşte o Europă mai prudentă în materie de migraţii sau imigraţie.

Tot fenomenul migraţiei se află la originea unei fisuri tot mai grave între estul şi vestul Europei. Ceea ce s-a văzut recent şi la ultima întîlnire la vîrf a liderilor europeni. Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia refuză categoric să accepte cotele de refugiaţi propuse de Uniunea Europeană. In timp ce Italia, Grecia şi Germania cer mai multă solidaritate pe plan european la acest capitol. Cotidianul Le Monde observa săptămîna trecută că Franţa nu a adoptat nici o poziţie tranşată între “cele două tabere”, preferînd mai degrabă un statut de “mediator”.

Anul 2017 a schimbat mult optica europeanului de rînd în privinţa migraţiilor, mai ales pe fondul pericolului islamist.

Înfrîngerea Organizaţiei stat islamic în Irak şi în Siria este o veste extrem de bună. Dar în Europa occidentală s-au format grupuri de islamişti radicali care reprezintă în continuare o ameninţare pentru democraţie, pentru valorile europene şi pentru securitatea europenilor. Spiritele angelice spun, evident, că nu există nici o legătură între imigraţie şi propagarea islamului radical în Europa. Majoritatea europenilor, votînd cum votează, pentru formaţiuni care doresc îngrădirea imigraţiei, îşi exprimă indirect temerea că există o relaţie între cele două fenomene.

Presa franceză scrie în aceste zile, pentru prima dată, despre numărul de indivizi radicalizaţi care există în Franţa. Iar cifrele au de ce să le dea francezilor fiori reci: în jur de 12 000 de indivizi sunt repertoriaţi în Franţa ca islamişti radicali, unii dintre ei propovăduind în mod deschis distrugerea Occidentului. Oare cîţi ani vor fi necesari pentru ca Franţa să se “debaraseze” de acest inamic din interior? se întreabă cotidianul Le Figaro. Pentru acest “inamic din interior”, sosirea unor noi valuri de imigranţi este un fel mană cerească, pentru că migranţii din lumea arabo-musulmană în special sunt şi cei mai fragili şi cel  mai uşor de îndoctrinat în sensul dorit de integrişti.

Fenomenul migraţiei sperie în Europa şi din motive identitare, subiect vast şi delicat… Uneori europenii sunt tentaţi să uite însă că milioanele de candidaţi la imigraţie au ca motivaţie principală mizeria, foametea, persecuţiile politice, insecuritatea, catastrofele ecologice, lipsa totală de perspectivă de viaţă… Cauze greu de eradicat, motiv pentru care fenomenul migraţiei va rămîne unul durabil şi va creşte de fapt în intensitate.

Fiecare om de pe pămînt este un migrant potenţial şi are dreptul de a căuta soluţii pentru o viaţă mai bună. Singura soluţie pentru ca migraţiile să nu devină invazii şi să genereze violenţă sau chiar războaie este ca ţările stabile şi bogate să exporte stabilitate şi bunăstare. Altfel migraţiile riscă să devină un haos mondial pe o planetă fără reguli.