Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: tot mai multe întrebări legate de competenţa medicilor cu diplome străine

etudiantsfrancaiscluj_0.jpg

Studenţi francezi la Cluj
Studenţi francezi la Cluj
Image source: 
credit foto: RFI.FR

In acest an 2017 a luat amploare în Franţa o dezbatere legată de nivelul de pregătire al medicilor care, după ce îşi fac studiile în străinătate, mulţi dintre ei în România, se instalează pe teritoriul Hexagonului. Cotidianul Le Monde publică săptămîna aceasta un articol de unde rezultă că sistemul francez, bazat pe un număr fix de locuri pentru studiile de medicină, şi deci pe examene extrem de grele, ar trebui schimbat.

La începutul acestui an, pe data de 9 februarie, cotidianul cu cel mai mare tiraj din Franţa, Sud-Ouest, publica un articol intitulat "Sănătate: toţi medicii noştri sunt bine formaţi?" Articol în care apărea numele României unde merg să studieze medicina, fără să dea examen, mulţi studenţi francezi respinşi la ei acasă de respectiva filieră.

Revista Le Point făcea următoarea constatare, tot la începutul acestui an: "Datorită recunoaşterii automate a diplomelor, Europa ne trimite tineri medici avînd un nivel neliniştitor." Iar o publicaţie de specialitate, "Le Quotidien du médecin" evoca un veritabil scandal al "internilor incompentenţi", dintre care unii veniţi din România. La sfîrşitul lunii noiembrie, revista L’Express publica o anchetă sub un titlu destul de acuzator: "Studii de medicină: scandalul filierei române".

Am citat aceste titluri pentru că ele contrastează cu ceea ce se putea citi în presa franceză în urmă cu patru sau cinci ani, cînd şcoala de medicină românească era lăudată. Le Figaro, în 2010, declara România ca fiind "noul eden al studenţilor în medicină”.

Cel mai recent articol pe acest subiect, apărut deci în Le Monde săptămîna aceasta, este mai echilibrat şi preferă să nu critice ţările care primesc studenţi francezi. Din articol aflăm că multă vreme tinerii care îşi ratau examenele în Franţa preferau să plece în Belgia pentru a deveni medici. Dar şi România, Ungaria, Croaţia, îi primeşte cu braţele deschise şi contra-cost. Taxele sunt diferite: 5000 de euro în România, 7000 de euro în Croaţia, 15 000 de euro în Ungaria… Pe data de întîi ianuarie 2017, scrie Le Monde, 11,8 la sută dintre medicii exercitînd o activitate regulată în Franţa aveau o diplomă străină. O proporţie care urcă la 31 la sută pentru chirurgii-dentişti înscrişi în Ordinul naţional respectiv.

Există un anumit paradox în Franţa: pe de o parte este menţinut un sistem rigid cu un număr limitat de locuri la studiile de medicină, şi pe de altă parte există o mare penurie de medici în anumite regiuni declarate “deşerturi medicale”. Patrice Diot, preşedintele Observatorului naţional al demografiei şi al sănătăţii, consideră însă că nu numărul limitat de locuri este problema, ci reechilibrarea ofertei medicale.

Alţi specialişti văd profilîndu-se la orizont o criză a medicilor, cam prin 2025, cînd medicii generaţiei de după război vor ieşi la pensie. Toate aceste probleme, franceze, par amplificate de teama că diplomele obţinute în străinătate nu înseamnă şi pregătire la cel mai înalt nivel. Sunt justificate însă unele reproşuri, mai mult sau mai puţin clare, formulate la adresa şcolii medicale din România? Chestiune cu mai multe substraturi, la care numai specialiştii pot să răspundă.

Personal îmi vine să zîmbesc cînd văd cît de des este utilizată în Franţa formula "deşert medical". Ce să mai zică atunci românii despre propriile lor deşerturi medicale… Deseori am auzit în Franţa cuvinte de laudă despre medicii români veniţi să lucreze acolo unde cei autohtoni nu sunt incitaţi să meargă, adică în "deşerturile medicale" din diferite regiuni ale Hexagonului. Ce bine ar fi însă dacă România şi-ar putea incita medicii, prin salarii corespunzătoate, să rămînă acasă, în propriile lor "deşerturi"…

 

282