Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Comemorările anului 2017 legate de primul război mondial: interviu cu istoricul Matei Cazacu

24-cinq_gueules_cassees_0.jpg

 Carte postala de epoca: mutilati de razboi care au asistat la semnarea Tratatului de la Versailles.
Carte postala de epoca: mutilati de razboi care au asistat la semnarea Tratatului de la Versailles.
Image source: 
credit foto: RFI.FR / Yazid Medmoun

Anul 2017 a fost marcat în Franţa prin mai multe momente comemorative importante, în contextul trecerii a o sută de ani de la primul război mondial. În urmă cu o sută de ani se derulau evenimente dramatice pe frontul de vest unde pierderile omeneşti erau inimaginabile. 1917 a fost şi anul cînd Statele Unite au intrat în război de partea Franţei şi a Marii Britanii, precum şi anul cînd în Rusia bolşevicii au luat puterea. Vă propunem în cele ce urmează un exerciţiu istoric de împrospătare a memoriei în privinţa acestor subiecte, împreună cu Matei Vişniec şi cu istoricul Matei Cazacu.

Autorităţile de la Paris au acordat mare atenţie anul acesta unui moment special al războiului, cînd, în aprilie 1917, la Vamy, în nordul Franţei, soldaţii francezi, britanici şi canadieni au înregistrat o victorie importantă împotriva germanilor. Comemorarea s-a derulat la cel mai înalt nivel, cu participarea unei părţi a familiei regale britanice şi cu venirea în Franţa a primului ministru canadian Justin Trudeau.

Centenarul primului război mondial permite istoricilor să-şi exprime viziunea asupra evenimentelor din perspectivă largă. Si observ cum accentul nu mai cade pe abordarea acestei teribile pagini de istorie a Europei şi a omenirii prin prisma exaltării eroice. Prima conflagraţie mondială este tot mai mult văzută ca o tentativă de sinucidere a civilizaţiei occidentale, ca expresia macabră a unui angrenaj absurd. Acest război putea să nu se producă, dar s-a produs şi a modelat ulterior întregul secol al XX-lea.

Federaţia rusă a sărbătorit anul acesta cu o anumită discreţie centenarul Revoluţiei din Octombrie. Preşedintele rus Vladimir Putin a rupt de fapt cu tradiţia marilor aniversări din epoca sovietică, precum şi cu istoriografia acesteia. Revoluţia bolşevică a fost timp de peste 70 de ani considerată o pagină eroică a poporului rus, un "mare salt istoric". Acum ea pare să fie mai degrabă considerată o catastrofă, atît pentru Rusia cît şi pentru Europa şi întregul secol al XX-lea. De altfel această revoluţie a provocat un război civil în Rusia al cărui bilanţ, ca pierderi omeneşti, a fost şi mai teribil decît cel din anii cît Imperiul ţarist s-a lupta de partea Franţei şi a Marii Britanii.

Si să mai spunem că anul 1917 a însemnat nu doar prăbuşirea Imperiului ţarist. De fapt patru imperii au început să se prăbuşească atunci, cel ţarist a fost primul, urmat de cel german, de cel austro-maghiar şi de cel Otoman.

Pentru România, 1917 a fost poate anul cel mai negru, mai ucigător şi mai catastrofal, la nivel politic, militar şi uman, din istoria de pînă atunci a regatului român. Intrarea României în război nu s-a derulat după scenariul scontat iar 1917 a fost anul unei retrageri dramatice a Casei regale, a administraţiei, a armatei şi a unui părţi a populaţiei în Moldova.  

Să revenim însă, împreună cu istoricul Matei Cazacu, la anul 1917, an negru în istoria Europei, an plin de catastrofe militare, politice şi umane, cînd de fapt balanţa războiului nu înclina în mod clar nici de partea Antantei şi nici de partea Triplei Alianţe.