Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


In Corsica, naţionaliştii au preluat puterea

simeoni.jpg

Autonomistul Gilles Simeoni si independentistul Jean-Guy Talamoni, noii "patroni" ai insulei franceze Corsica
Autonomistul Gilles Simeoni si independentistul Jean-Guy Talamoni, noii "patroni" ai insulei franceze Corsica
Image source: 
PASCAL POCHARD-CASABIANCA / AFP

Revoluţie în Corsica! Noua colectivitate teritorială unică a insulei franceze a intrat în funcţiune pe 2 ianuarie. Ceremonia de învestire a noilor aleşi a avut loc marţi după-amiază în prezenţa a numeroşi naţionalişti, ei fiind marii câştigători ai alegerilor din luna decembrie. Ce se schimbă de acum încolo în Corsica şi ce impact va avea dominaţia naţionaliştilor?

Naţionaliştii corsicani, câştigători ai majorităţii absolute la alegerile de luna trecută, vor conduce noua "super-regiune" Corsica. O premieră în istoria acestei insule franceze din Mediterană.

Colectivitatea unică corsicană, dotată cu competenţe şi puteri foarte mari - în particular în transporturi, locuinţe şi amenajarea teritorială - înlocuieşte cele două departamente şi fosta colectivitate teritorială. Naţionaliştii au câştigat în decembrie 41 din cele 63 de mandate ale noii adunări şi totalitatea celor din consiliul executiv, mini-guvernul local. Câştigătorii scrutinului din decembrie formează în fapt o coaliţie între autonomiştii din "Pè a Corsica" conduşi de Gilles Simeoni şi independentiştii din "Corsica libera" ai lui Jean-Guy Talamoni.

Ca să ajungă în fruntea insulei, naţionaliştii, iniţial dezbinaţi între autonomişti şi independentişti - au câştigat mai întâi, treptat şi cu greu, mandate mai mici - de primari, de aleşi teritoriali, şamd. Inaintea victoriei din decembrie, naţionaliştii marcaseră spiritele la legislativele din iunie când, pentru prima dată în istoria Franţei, reuşiseră să trimită în Parlamentul de la Paris trei de-ai lor.

Buget anual de peste un miliard de euro

Acum, în fruntea noii adunări teritoriale, cu o majoritate absolută, naţionaliştii vor avea de gestionat un buget anual de peste un miliard de euro şi o "trupă" de 5 mii de funcţionari. Condiţii în care, ei pretind déjà la un transfer suplimentar de puteri.

Incă din timpul campaniei, naţionaliştii şi-au fixat trei revendicări principale: recunoaştere limbii corsicane drept limbă oficială alături de cea franceză, creearea unui statut de rezident pentru a limita accesul la proprietăţile de pe insulă - şi deci speculaţia imobiliară - şi amnistia aşa-zişilor "prizonieri politici".

Cel puţin una din revendicări - cea referitoare la co-oficializarea limbii corsicane - necesită o modificare a Constituţiei franceze. E şi motivul pentru care, deocamdată, guvernul de la Paris a respins toate cererile naţionaliştilor. Premierul Edouard Philippe, a fost chiar şi mai clar. El le-a sugerat aleşilor naţionalişti să se folosească bine de puterile care le-au fost déjà transferate înainte de a revendica unele noi.

Totuşi, din dorinţa de a calma spiritele care riscă repede să se inflameze într-o regiune săracă şi confruntată până nu demult cu violenţe naţionaliste dar şi de alte feluri, executivul francez a numit o "doamnă Corsica" în persoana lui Jacqueline Gourault, ministru însărcinat cu colectivităţile teritoriale. Ea este aşteptată pe insulă vineri 5 ianuarie pentru o primă luare de contact cu noii "patroni" ai Corsicii.

Vrând-nevrând, guvernul central va trebui să deschidă dialogul cu naţionaliştii. Pe ce puncte se va concentra acest dialog, mai rămâne de văzut. După cum notează mai toţi analiştii, dialogul între Ajaccio - "capitala" insulei - şi Paris se anunţă de pe acum tensionat şi imprevizibil.

De notat că preşedintele Emmanuel Macron, care nu obţinuse decât 18% la primul tur al prezidenţialelor de anul trecut, nu a abordat încă chestiunea insulei de când naţionaliştii au câştigat scrutinul din 10 decembrie. Seful statului este aşteptat în Corsica pe 6 februarie, o deplasare care şi ea ar putea fi "agitată" în lipsa deschiderii unui dialog cu liderii locali.

In Corsica, naţionaliştii au preluat puterea
779