Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa şi China: modelarea "unei noi globalizări" este posibilă

2018-01-08t035821z_216609117_rc163adc1bd0_rtrmadp_3_china-france_0.jpg

Emmanuel Macron în oraşul Xian, 8 ianuarie 2018
Emmanuel Macron în oraşul Xian, 8 ianuarie 2018
Image source: 
credit foto: REUTERS/Charles Platiau

Preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită în China, pledează pentru crearea unei vaste alianţe Franţa-Europa-China, în special în domeniul protecţiei mediului înconjurăror, dar şi legat de comerţ şi economie. Seful statului francez îşi asumă în China un rol de lider european. Iar pe plan internaţional, într-un moment cînd America lui Donald Trump are mai degrabă tentaţii izolaţioniste, vocea Franţa cîştigă în importanţă.

"Viitorul are nevoie de Franţa, de Europa şi de China. Noi suntem memoria lumii. Si tot noi trebuie să decidem dacă vom rămîne memoria lumii şi în viitor.” Sunt cuvinte pronunţate de Emmanuel Macron la Xian, prima etapă a vizitei sale de trei zile în China. Este pentru prima dată că Emmanuel Macron se deplasează în mod oficial, ca şef al statului, în China, iar ambiţiile sale sunt foarte clar exprimate. El doreşte un parteneriat cu China în materie de combatere a fenomenului de seră, sau, mai precis, în vederea aplicării angajamentelor internaţionale luate la Paris cu doi ani în urmă în privinţa limitării încălzirii atmosferei. Cum Statele Unite s-au retras din acest acord, Franţa are acum nevoie de dinamica chineză pentru ca acest vast plan să nu rămînă literă moartă.

Seful statului francez mai doreşte ca Franţa şi Europa să participe la ceea ce chinezii numesc crearea "noilor drumuri ale mătăsii". De fapt, China, recurgînd la acest nume care aminteşte de epopeea comercială a mătăsii din evul mediu, urmăreşte crearea unor infrastructuri de natură să lege mai bine Asia de Africa şi de Europa. Preşedintele Xi Jinping a anunţat investiţii de 124 de miliarde de dolari în acest proiect, care s-ar putea concretiza şi printr-o anumită hegemonie comercială a Chinei. Preşedintele Macron consideră însă că acest "drum al mătăsii" trebuie să funcţioneze în dublu sens, şi să permită deci şi deschiderea pieţelor chineze pentru produsele europene şi africane. El cere în mod expres liderului de la Beijing "construirea unei cooperări echilibrate cu China".

Scriind, în cotidianul Le Monde, despre această vizită a preşedintelui Emmanuel Macron în China, economistul francez Joël Ruet recurge la titlul următor: "China şi Franţa pot crea una din axele motoarelor din lumea post-americană". Interesant conceptul utilizat de Joël Ruet, preluat de altfel de la un editorialist american, Fareed Zakaria, care a publicat şi o carte intitulată "Lumea post-americană".

O lume în care America nu va mai avea cel mai greu cuvînt de spus se anunţă deci la orizont iar Franţa şi China, citim în Le Monde, ar putea avea un rol sporit în "modelarea unei noi globalizări”. Din articolul lui Joël Ruet înţelegem că prima globalizare, cea care îşi arată limitele în prezent, a fost una precipitată, fără viziune pe termen lung. Acum, însă, liderii mondiali ar trebui să propună o globalizare durabilă, care să ţină cont de nevoile umanităţii în viitoarele secole, şi nu de profiturile şi interesele strîmte, de moment. Iată un scenariu demn de tot respectul, şi poate că înţelepciunea asiatică, asociată cu gustul francez pentru reflecţie filozofică, se vor întîlni în mod benefic.

Să mai notăm că Emmanuel Macron şi-a propus să dialogheze cît mai franc cu toţi liderii mondiali, chiar şi cu autocraţii şi cu dictatorii. A făcut-o deja cu preşedintele rus Vladimir Putin la Versailles, unde l-a primit cu toate onorurile, dar a ţinut să-i spună în faţă că mediile de informare ruse nu sunt independente şi că au devenit instrumente de propagandă.

Săptămîna trecută preşedintele francez a adoptat acelaşi stil deschis cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. L-a primit cu covorul roşu la Palatul Elysée, dar i-a explicat şi ce este democraţia, mai precis i-a spus în faţă că un om care emite o opinie nu trebuie aruncat după gratii.

Ceva mai prudent s-a arătat Emmanuel Macron cînd l-a primit pe preşedintele egiptean Al-Sissi, deşi în Egipt se află după gratii în jur de 60 000 de prizonieri politici. Probabil că Emmanuel Macron a ţinut cont de faptul că mulţi dintre aceştia sunt fanatici islamişti…

Vom vedea acum, în China, ce critici va formula şeful statului francez în cursul întîlnirilor sale cu autorităţile de la Beijing. Cotidianul Le Monde consideră că putem vorbi, în relaţiile internaţionale ale Franţei, de o "metodă Macron". Se va manifesta ea şi în China? Răspunsul peste cîteva zile.