Francezii şi teoriile conspiraţiei, o realitate alarmantă

Ancheta de opinie publicată acum este cea mai importantă realizată vreodată pe tema complotismului în rândul populaţiei franceze. Realizată la sfârşitul lui decembrie în rândul unei eşantion reprezentativ de peste 1.200 de persoane, ancheta de opinie confirmă că teoria conspiraţiei este un fenomen social major care-i atinge, în forma sa cea mai intensă, pe un sfert dintre francezi. La capătul opus, doar un francez din 5 pare complet ermetic fenomenului conspiraţionist.

"Chiar dacă cifrele publicate de Fundaţia Jean-Jaurès şi observatorul Conspiracy Watch sunt de luat cu precauţie ca orice cifre rezultate de pe urma unui sondaj, ele tot îţi dau fiori pe spate" notează ziarul Le Monde care a analizat îndeaproape rezultatul anchetei. 79% dintre francezi cred în cel puţin una din cele mai răspândite teorii ale complotului.

În plus, tinerii sunt mult mai permeabili la teoriile conspiraţioniste cu excepţia celor despre încălzirea climei sau imigraţie. Studiul confirmă de asemenea că teoria complotului este direct corelată cu votul populist - de stânga sau de extremă dreaptă.

La Charlie Hebdo nu au fost doar jihadişti iar americanii nu au mers niciodată pe Lună

Trei ani după atentatele jihadiste comise contra revistei satirice Charlie Hebdo şi a magazinului Hyper Casher - atacuri soldate cu 17 morţi - aproape un francez din 5 (19%) consideră că "mai persistă zone de umbră" şi că "nu e chiar sigur că aceste atacuri au fost planificate şi realizate doar de terorişti islamişti". Dubiile sunt şi mai mari printre tinerii între 18 şi 35 de ani.

Cifrele sunt şi mai îngrijorătoare când vine vorba despre atacurile anti-americane din 11 septembrie 2001. 29 de procente dintre cei interogaţi spun că "în sânul guvernului american unii erau informaţi despre atentate dar au tăcut pentru a justifica apoi intervenţiile militare din Irak şi Afgansitan". 6% dintre francezi cred chiar că "membri ai administraţiei americane şi ai guvernului american au planificat şi orchestrat activ" respectivele atacuri.

În fine, aproape o jumătate de secol după eveniment, 16 procente din francezi sunt convinşi că "americanii nu au mers niciodată pe Lună, NASA fabricând imagini şi dovezi false". Secole de cercetări şi descoperiri tot nu i-au convins pe 9% dintre francezi care cred mai departe că "Pământul este plat şi nu rotund cum ni se spune încă din şcoală".

Revenind la zilele noastre, aproape jumătate dintre cei care au răspuns anchetei (48%) consideră că "imigraţia este un proiect politic de înlocuire a unei civilizaţii cu o alta, organizat de o manieră deliberată de elitele politice, intelectuale şi mediatice".

Neîncredere în mass-media şi în structurile democratice

Sănătatea este şi ea un teren propice dezvoltării tezelor conspiraţioniste. Mai bine de jumătate dintre francezi (55%) cred că "ministerul sănătăţii e mână în mână cu industria farmaceutică pentru a ascunde marelui public nocivitatea vaccinurilor". La fel, o treime dintre francezi (32%) sunt de acord cu fraza care spune: "virusul SIDA a fost creat în laborator şi testat pe populaţia africană înante de a se răspândi în toată lumea".

In mod paradoxal, alte cunoştiinţe ştinţifice încă controversate, cum ar fi cele despre încălzirea climei, nu sunt puse la îndoială. Doar 4 procente din francezi sunt siguri că "încălzirea climatică nu există".

Complotistul este mult mai raţional decât ni-l putem imagina. În spatele tezelor în care crede, nu se ascunde neapărat un delir sau un discurs paranoic. Complotistul se vede mai degrabă ca un "căutător de adevăr", are un fel de sentiment de superioritate, e "cel care ştie să citească dedesubtul cărţilor". E şi motivul pentru care complotismul atrage atât de mult tinerii. Practic o treime dintre cei între 18 şi 35 cred într-o teorie a complotului contra doar 8 procente dintre cei de peste 65 de ani.

De notat în încheiere că tezele complotiste merg în paralel cu o puternică neîncredere în mass-media şi în structurile democratice. Peste o treime dintre francezi (35%) de exemplu nu sunt convinşi că "alegerile în Franţa sunt organizate de o manieră destul de transparentă şi sigură pentru a evita fraudarea şi a asigura realitatea votului". În sfârşit, studiul citat mai arată că Jean-Luc Mélenchon şi Marine Le Pen, adică cele două extreme ale spectrului politic francez, au atras cele mai multe voturi ale complotiştilor în timp ce printre alegătorii socialistului Benoit Hamon şi ai actualului preşedinte, Emmanuel Macron, există cei mai puţini adepţi ai teoriei complotului.