Proiectul de lege «Azil şi imigraţie» stârneşte critici în Franţa

Principalele măsuri ale noului proiect de lege au fost transmise încă de miercuri diverselor asociaţii care urmau să vină la discuţia cu premierul Philippe. Idea acestuia este de a găsi un echilibru între fermitate în combaterea imigraţiei ilegale şi ameliorarea primirii refugiaţilor. Pentru mai toate asociaţiile, textul este însă «dezechilibrat», axat mai degrabă pe «măsuri coercitive».

Textul, care urmează să mai fie eventual modificat înainte de a fi propus spre dezbaterea parlamentară, instaurează o adevărată cursă contra cronometru pentru azilant. Până acum, acesta avea la dispoziţie 120 de zile ca să-şi depună dosarul. De acum încolo, nu va mai avea răgaz decât 90 de zile. In plus, dacă dosarul său este respins de Ofpra (Oficiul francez de protecţie a refugiaţilor şi apatrizilor), azilantul nu va mai dispune decât de două săptămâni în loc de o lună ca să depună un recurs.

Ambele măsuri sunt contestabile întrucât se ştie că azi e nevoie de o lună de aşteptare pentru a obţine o întâlnire la Prefectură. Cert, guvernul a prevăzut 150 de angajări în prefecturi în 2018 dar în realitate posturile au fost déjà absorbite de alte nevoi.

In privinţa măsurilor de încarcerare administrativă pentru străini fără acte în regulă, durata acestora se dublează, creşte de la 45 de zile la 90 de zile, ba chiar 115 zile în anumite cazuri când persoana refuză să fie expulzată. «Vânătoarea» de clandestini va fi simplificată şi de faptul că cei interpelaţi în cadrul unui control de identitate, vor putea fi reţinuţi de poliţie sau jandarmerie 24 de ore în loc de doar 16 acum.

In fine, apatrizii şi beneficiarii unei protecţii subsidiare vor beneficia de un permis de şedere de 4 ani. Refugiaţilor minori şi tinerelor fete expuse unui risc de excizie li se va facilita procedura.

Pentru Serge Slama, profesor de drept public, citat de ziarul Le Monde, actualul ministru de interne «Gérard Collomb este pe o linie mai dură decât cea a lui Nicolas Sarkozy». O părere împărtăşită şi de fostul candidat la prezidenţiale Benoit Hamon. François Bayrou, liderul partidului centrist MoDem, a lansat de partea sa un apel pentru un «text echilibrat între reglementarea numărului de azilanţi şi luarea în calcul a datoriei de a acorda azil». De partea sa, guvernul duce déjà o delicată muncă de convingere şi explicaţii pe lângă proprii săi parlamentari, dezbaterile urmând să fie agitate în hemiciclu. «Umanismul şi pragmatismul nu sunt incompatibile» spunea patronul deputaţilor mişcării majoritare La République en marche. In fine, preşedintele Emmanuel Macron a replicat şi el criticilor denunţând în această polemică «o confuzie intelectuală» şi a pus în gardă contra unor «false bune intenţii».