Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Parisul împinge statele din G5 Sahel să-şi accelereze ritmul contra jihadiştilor

sahel.jpg

Image source: 
RFI/Olivier Fourt

La Paris are loc în această după-amiază o importantă reuniune în jurul ministrului francez al Apărării. Sunt prezenţi omologii lui Florence Parly din grupul zis G5 Sahel – Mali, Ciad, Burkina Faso, Niger şi Mauritania plus şefii de stat-major din cele 5 state africane. In fine, au venit la Paris şi cele 8 state care contribuie financiar la creearea forţei militare G5 Sahel şi trei instituţii – ONU, Uniunea europeană şi Uniunea africană.

Proiectul iniţial al unei forţe comune militare G5 Sahel datează din 2015. In faţa degradării situaţiei securitare de pe teren, cele 5 state africane ce compun G5 Sahel - Mali, Mauritania, Ciad, Burkina Faso şi Niger – au decis anul trecut să reactiveze proiectul cu ajutorul activ al Franţei.

Pe 23 februarie se va desfăşura la Bruxelles conferinţa donatorilor. Până atunci, obiectivul celor reuniţi acum la Paris este deci de a pune în acţiune această forţă G5 Sahel. O forţă pe care mizează enorm cei de la faţa locului care se confruntă cel mai mult cu grupurile jihadiste. Franţa aşteaptă însă şi ea multe rezultate concrete de la această viitoare forţă ce va ajunge la circa 5 mii de militari la mijlocul acestui an. La sfârşitul anului trecut, preşedintele francez Emmanuel Macron spunea nerăbdător că aşteaptă de la această forţă «victorii încă din primul semestru 2018.»

Ca să-şi atingă obiectivul, mai sunt însă multe lucruri de reglat, mai ales pe plan operaţional. Trebuie mai întâi definit exact conturul comandamentului condus de generalul malian Didier Dacko. Distribuirea celorlalte posturi de comandament, ameliorarea coordonării diverselor armate, lista precisă a echipamentelor necesare, etc. Obiectivul reuniunii de la Paris este deci de a fixa o foaie de parcurs şi un calendar al operaţiunilor. Treaba riscă să dureze însă. « Se ştie, constituirea unei coaliţii cere timp » se spune pe culoarele ministerului francez al Apărării.

Pe plan financiar, cele 250 de milioane de euro necesare lansării forţei comune au fost déjà reunite. Fiecare stat membru a adus 10 milioane, Arabia saudită a promis 100 de milioane, Emiratele arabe unite alte 30, Uniunea europeană 50 de milioane iar americanii promit 60 de milioane sub formă de ajutoare bilaterale. Bani sunt deci iar conferinţa donatorilor programată peste o lună la Bruxelles va distribui probabil mai eficient aceste importante sume şi eventual va colecta fonduri noi. Ca să gestioneze banii, grupul G5 Sahel a constituit déjà un comitet de sprijin şi un altul de control. «Transparenţa fondurilor va garanta reuşita misiunii de combatere a insecurităţii din Sahel» spunea recent ministrul de externe din Mali. O ţară care ştie despre ce vorbeşte. La începutul lui 2012, nordul acestei uriaşe ţări africane căzuse sub controlul unor grupuri jihadiste afiliate lui al-Qaida. Operaţiunea franceză Barkhane, lansată în 2013 şi operaţională şi azi, a reuşit între timp să gonească mai toate aceste grupuri teroriste. Zone întregi mai scapă însă de sub controlul forţelor maliene, franceze sau celor formate de ONU. In plus, atacurile s-au extins şi la ţările vecine, în particular în Burkina Faso şi Niger. De unde deci şi idea acestei forţe antijihadiste locale.

Dacă Franţa vrea să se retragă treptat de acolo – o spune chiar ministrul Florence Parly într-un interviu - atunci forţa G5 Sahel trebuie să devină operaţională cât mai repede. De unde deci şi presiunea făcută de Paris, aici la Paris asupra diverşilor actori locali.