Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Migranţi: La Calais, Macron îşi anunţă sprijinul pentru forţele de ordine

presedintele_emmanuel_macron_discuta_cu_un_migrant_sudanez_in_centrul_din_croisilles_langa_calais.jpg

Presedintele Emmanuel Macron discuta cu un migrant sudanez în Centrul din Croisilles, lânga Calais
Presedintele Emmanuel Macron discuta cu un migrant sudanez în Centrul din Croisilles, lânga Calais
Image source: 
REUTERS/Michel Spingler

În 2017, Franţa a eliberat cu aproape 14% mai multe titluri de sejur noi, comparativ cu 2016. Peste 260 000 de străini l-au obţinut pentru prima dată, anunţă ministerul de Interne francez. Datele acestui subiect sensibil pentru francezi au fost făcute publice în aceeaşi în care preşedintele Emmanuel Macron a făcut prima deplasare oficială în Calais – un oraş emblematic în criza migratoare. 

Seful statului s-a deplasat pentru început la Croisilles, în Pas-de-Calais acolo unde există unul din cele trei centre de primire şi examinare a situaţiei în care se află migranţii – o structură în care sunt găzduiţi cei care aşteaptă o decizie administrativă pentru a se putea fie deplasa în Marea Britanie, fie pentru a rămâne în Franţa. Alte posibilităţi: vor fi trimişi în ţara prin care au intrat în UE ori vor fi expulzaţi în ţara lor de origine.

Pentru prima dată în calitate de preşedinte, Emmanuel Macron a mers şi în Calais, acompaniat de patru miniştri printre care s-au aflat şi ministrul justiţiei şi cel de Interne. Calais este locul prin care imigranţii încearcă să ajungă fraudulos în Anglia.

Diverse ong-uri au acuzat poliţia de violenţe la adresa migranţilor.

Totodata, cinci intelectuali şi sindicalişti, unii fiind chiar partizani ai preşedintelui Emmanuel Macron, l-au interpelat pe preşedinte asupra politicii migratoare. Ei au publicat o scrisoare deschisă în Le Monde. În opinia lor, este o politică ce contravine « umanismului » afişat de preşedinte.

 “Francezii au făcut din protecţia persecutaţilor o vocaţie istorică şi au găsit în acest lucru un motiv de mândrie. Dar, ne-am trezit într-o ţară în care nu facem altceva decât să diminuăm cererea de azil, căutând să oprim candidaţii să vină la noi”, scriu cei cinci în tribuna Le Monde.

Si, îi cer preşedintelui să se asigure că nu are un «limbaj dublu: al generozităţii publice şi a zelului birocratic».

Ministrul de Interne Gérard Collomb susţine că în afara unor « derapaje individuale », forţele de ordine respectă deontologia.

În faţa forţelor de ordine, preşedintele a răspuns acestor acuzaţii:

"Trebuie să fiţi exemplari. Iar acest lucru se traduce prin respectul absolut faţă de deontologie, faţă de drept iar acest respect trebuie să fie în centrul misiunilor voastre. Nu pot să acreditez ideea că forţele de ordine exercită violenţe fizice, confiscă bunuri personale, utilizează gaze lacrimogene în timpul meselor. Toate acestea sunt împotriva oricărei deontologii iar dacă va fi dovedită o astfel de practică ea va fi sancţionată.  Iar dacă faptele denunţate nu se adeveresc, răspunsul statului va fi unul foarte clar. Odată ce condiţiile juridice vor fi întrunite, vom sesiza justiţia pentru defăimare ori injurii."

Preşedintele susţine că nu va accepta să reapară « jungla » de la Calais şi nici ca acest teritoriu să fie ocupat ilegal. “Calais nu este o portă de intrare secretă spre Angalia » a atenţionat Emmanuel Macron:

“Asociaţiile care încurajează aceşti oameni să rămână aici, să se instaleze ilegal ori să treacă ilegal de cealaltă parte a Canalului Mânecii îşi asumă o responsabilitate imensă. Niciodată nu vor avea statul de partea lor. De fiecare data când un cetăţean străin este identificat i se propune un adăpost. Dar, de fiecare data când o asociaţie intervine şi îi spune că va fi dus la poliţie şi nu la adăpost este minţit. De fiecare data când i se spune că la centrul de primire va fi aşteptat de poliţie este minţit. Iar acestea toate, distrug umanitatea pe care o datorăm acestor oameni.”

Într-un raport publicat în 2017, Human Rights Watch a denunţat folosirea excesivă a forţei împotriva migranţilor prezenţi la Calais şi a vorbit despre un abuz îndreptat în special împotriva copiiilor.

Unele ong-uri au refuzat să participe la întâlnirea prevăzută cu şeful statului. În schimb, poliţiştii şi jandarmii care se află în permanenţă în această zonă vor beneficia de o primă excepţională.

Preşedintele Emmanuel Macron se va întâlni săptămâna aceasta în Marea Britanie cu premierul Theresa May pentru a discuta această chestiune, în cadrul unui summit franco-britanic.

Între 350 şi 500 de migranţi se află încă în Calais – oameni veniţi din Etiopia, Eritreea şi Afganistan. ONG-urile le distrubuie haine şi alimente. Preşedintele anunţă că statul le va asigura de acum încolo hrana zilnică.

Emmanuel Macron nu a furnizat detalii despre viitoarea lege a azilului şi imigraţiei pe care ministrul de Interne o va prezenta în 21 februarie în Consiliul de miniştri.

Pe de altă parte, ministrul de Interne a prezentat o statistică despre situaţia celor care au cerut să rămână legal în Franţa.

Aproximativ 90.000 de străini au avut un motiv familial pentru a obţine dreptul de şedere. Cam tot atâţia studenţi din afara UE au început cursuri în Franţa şi au obţinut în acest sens un titlu de sejur. În schimb, o viză umanitară a fost eliberată pentru 40.000 de străini, cu titlu de azil – este o creştere cu 35%. O creştere importantă s-a înregistrat şi la capitolul lucrătorilor autorizaţi pentru a munci în Franţa – o creştere cu 20% şi este cazul a 27.000 de salariaţi străini. 6.600 de oameni au fost trimişi forţat în ţări din afara Uniunii Europene, o creştere cu 7%. La capitolul expulzări în interiorul Europei, românii conduc – aici se înregistrează o creştere de peste 9%.