Stade de France, incintă sportivă mitică dar fragilă financiar

In 20 de ani, Stade de France a găzduit 450 de evenimente şi a atras circa 35 de milioane de spectatori. Mai exact, în două decenii, pe Stade de France s-au jucat 156 de meciuri de fotbal, 140 de rugby şi au avut loc 114 concerte.

Meciuri ale Cupei mondiale de fotbal din 1998, câştigate de Franţa în faţa Braziliei - dar unde s-a jucat inclusiv un România-Tunisia - meciuri ale lui Euro 2016 - printre care un meci România-Franţa - Mondialele de atletism din 2003, Mondialul de rugby din 2007, concerte gigantice - ale grupurilor Rolling Stones şi U2, de exemplu. Pe plan organizatoric, totul merge perfect pe arena din Saint-Denis - cu excepţia atentatului jihadist din noiembrie 2015 care ar fi putut să fie şi mai ucigător dacă serviciile de securitate nu ar fi intervenit cu promptitudine.

Unde treburile se împotmolesc, e la nivel financiar, spre nefericirea consorţiului Bouygues-Vinci care exploatează stadionul. Problema numărul unu vine de la faptul că niciun club nu vrea să se instaleze acolo. Cel mai bogat al capitalei franceze, cel de fotbal, PSG - Paris Saint-Germain - preferă să rămână în arena sa istorică de la Parc des Princes.

Echilibru financiar fragil

Ca să echilibreze puţin lucrurile, federaţiile de fotbal şi rugby sunt obligate să joace un număr minim de meciuri pe Stade de France dar contra unor chirii considerate prea piperate. Chirii cerute pentru a compensa pierderile statului care, în absenţa unui club rezident, plătea anual 17 milioane de euro consorţiului Bouygues-Vinci. Asta până în 2013. De atunci, stadionul nu mai primeşte nicio subvenţie, de unde deci şi dificultăţile sale financiare. In 2017 Stade de France a afişat un beneficiu de circa 3 milioane de euro, un echilibru prea fragil pentru o astfel de instalaţie.

Implantat pe un fost teren viran din Saint-Denis, Stade de France nu se rezumă doar la un stadion sportiv. Intreaga zonă a beneficiat de el pentru a deveni un nou cartier de afaceri cu sediile unor mari grupuri unde lucrează zeci de mii de angajaţi. Două linii de metrou periurbane şi o autostradă deservesc zona.

Proiectul modernist, semnat de un cvatuor de arhitecţi celebri - Zublena-Macary-Regembal-Constantini - se evidenţiază mai ales prin forma ovală a acoperişului său cu o suprafaţă de 6 hectare. Construcţia a costat circa 360 de milioane de euro.

După Cupa mondială de rugby din 2023 - găzduită de Franţa - Stade de France ar urma să rămână până în 2024 - anul Jocurilor olimpice de la Paris - templul sportiv numărul unu din Hexagon. După o serie de ameliorări şi amenajări, acolo se vor derula ceremoniile de deschidere, de închidere şi probele de atletism ale olimpiadei de peste 6 ani. După aceea, nimic nu mai este sigur pentru Stade de France…