Jeff Koons: un buchet de lalele cu parfum american care îi irită pe francezi

Polemica devine mai largă şi suscită noi comentarii în presă, de exemplu în Libération şi Le Monde. Iar concluziile nu sunt de natură să-l bucure pe Jeff Koons. "Opera" sa din bronz, oţel şi aluminiu, înaltă de zece metri, largă de opt metri şi cîntărind 27 de tone ar urma să fie plasată pe esplanada Muzeului Tokyo, loc dedicat artei moderne şi contemporane. Deci, la prima vedere n-ar exista nici o contradicţie strigătoare la cer, de ce să nu adopte acest spaţiu o lucrare semnată de unul dintre artiştii cei mai "celebri" de pe planetă?

Si totuşi iată că iniţiativa sa este primită cu o ploaie de obiecţii. Iniţial Ambasada Americană de la Paris s-a oferit să facă acest cadou Franţei. Iar Jeff Koons a propus această “mînă cu lalele” considerînd că ele transmit un mesaj de pace şi de serenitate. Francezii însă nu-l iubesc pe Koons. Mai mult chiar, îl consideră un produs al unei “industrii vizuale” care a depăşit orice măsură în materie de speculaţie artistică.

Pentru parizieni este limpede că “buchetul lui Koons” obturează ansamblul de la Palatul Tokyo şi mai ales deschiderea spre Sena. In al doilea rînd, Jeff Koons este acuzat că vrea de fapt să-şi facă publicitate prin expunerea uneia dintre "operele" sale la Paris. In al treilea rînd, cel puţin aşa afirmă Libération, gestul său nu este de loc etic, pentru că în respectivele lalele şi în respectiva mînă nu se întrevede nici un mesaj special pentru victimele atentatului din noiembrie 2015.

Le Monde consideră că un veritabil memorial trebuie să conţină numele celor morţi. În Franţa există sute de statui dedicate, de exemplu, soldaţilor căzuţi în primul război mondial, ceea ce este specificat într-un fel sau altul, şi numele morţilor apar gravate. Memorialul de la New York ridicat în urma atentatului de pe 11 septembrie 2001 include nişte parapeţi de bronz pe care sunt înscrise toate numele victimelor. Memorialul de la Washington dedicat războiului din Vietnam conţine numele a 58 156 de soldaţi americani morţi în luptă. De ce deci ar trebui acceptate lalele lui Koons fără nici un nume la baza lor?

Există însă şi alte obiecţii care i se aduc lui Koons, mai subtile. El ar vrea, pe plan estetic, să contrazică o întreagă cultură a avangardei care a existat în Franţa. Si să propună un fel de operă "dezinteresată de spiritul critic". De altfel Koons a teoretizat de mai multe ori acest lucru, el a afirmat clar că se opune “spiritului critic în artă”, că vrea să abolească “judecata de valoare”. Ceea ce înseamnă de fapt că toate “getsurile” artistice devin pînă la urmă egale între ele…

Personal, cînd văd macheta cu "opera" lui Koons plasată pe esplanada de la Palatul Tokyo, îmi vin în minte patru cuvinte: fad, banal, kitch, mediocru. Ceea ce nu înseamnă că ea nu este reprezentativă pentru un Occident ultra-consumist, în pierdere de repere valorice, fascinat şi desfigurat de puterea banului şi incapabil să-şi mai apere vreo identitate.