Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bogdan Herea: Tinerii care vorbesc franceza au un avantaj competitiv pe piaţa muncii şi salarii mai mari

herea.jpg

Francofonul si francofilul Bogdan Herea, CEO Pitech Plus din Cluj
Francofonul si francofilul Bogdan Herea, CEO Pitech Plus din Cluj

Bogdan Herea, 43 de ani, CEO al companiei de informatică Pitech Plus (300 de salariaţi, 10 milioane de euro cifră de afaceri) şi fondatorul şcolii de dezvoltatori de software Academy+Plus, a fost format la mijlocul anilor ’90 la Lyon. După ce a stat şi a lucrat în Franţa 12 ani, Bogdan Herea a revenit în 2005 în România, mai exact la Cluj. Acolo îşi creează firma de informatică iar majoritatea clienţilor săi sunt francezi sau francofoni. In această calitate, el a fost invitat să participe la Conferinţa pentru limba franceză şi plurilingvism organizată la Paris. Atelierul la care a luat cuvântul se intitula «Franceza, o miză economică şi profesională». In interviul care urmează, Vasile Damian l-a întrebat pe Bogdan Herea dacă limba franceză este astăzi un atuu pentru antreprenorii români.

«Limba franceză este un atuu pentru că este un diferenţiator. Noi, ca şi companie, am avut şi avem foarte multe contacte şi parteneri în ţările francofone din vestul Europei – Belgia, Franţa şi Elveţia – şi peste ocean, în Canada, graţie limbii franceze. Limba franceză acţionează pentru noi ca un catalizator pentru că francezii nu vorbesc foarte bine engleza şi atunci caută parteneri care să vorbească franceza».

Acesta este punctul de vedere al patronului de firmă. Dar pentru tânărul care îşi caută un loc de muncă, franceza este sau nu un atuu?

«In România, şi în general în ţările francofone, cred că este un plus. Noi avem pe lângă firmă şi un club de afaceri care promovează limba franceză în comunitatea din Transilvania. Eu, în societatea mea, dacă aş avea mai multe persoane care să vorbească franceza, ne-ar merge mult mai bine ca şi companie. Tinerii care vorbesc franceza, care colaborează cu ecosistemul, cu clubul, cu institutele franceze şi cu univesităţile care au linii de pregătire în limba franceză, au un avantaj competitiv pe piaţa muncii şi salarii mai mari».

După ce aţi trăit aici, în Franţa timp de 12 ani, v-aţi întors în România. Aţi mizat de la bun început pe această dublă cultură franco-română?

«Iniţial, am ajuns în Franţa mai mult din întâmplare. Este însă clar că dubla mea cultură a dat un imbold extraordinar dezvoltării economice pe care am avut-o ca şi companie. După aceea, am profitat de reţeaua pe care am creat-o în Franţa şi în ţările francofone ca să repatriez în România mulţi foşti elevi din şcolile pe care le-am urmat în Franţa. Acest lucru ne-a dat atuuri şi mai importante ca să putem să lucrăm cu Franţa şi cu alte ţări».

La firma Dvs, Pitech Plus, câţi francofoni sunt?

«Aş zice că un procent important, dar trebuie mai întâi să vedem unde punem bara de francofonie. Bilingvi sunt peste 10% pentru că avem şi persoane care nu sunt români de origine dar francofoni – avem de exemplu algerieni care lucrează la noi. Dacă coborâm puţin ştacheta, şi ne referim la cei care au un nivel bun de înţelegere şi de scriere, cred că ajungem spre 25%».

Avem impresia că toţi tinerii de azi se îndreaptă spre limba engleză...

«Engleza este o limbă obligatorie în momentul de faţă în orice activitate – culturală, economică, etc. Franceza – sau o a doua limbă – vine ca un atuu suplimentar pentru că ne dă posibilitatea să avem o legătiră mult mai fină cu interlocutorul nostru. Este foarte bine să putem comunica în engleză, dar dacă avem o a doua limbă – fie că e română, fie că e germană, fie că e franceză – nivelul de apropiere şi de chimie care se creează între persoanele respective este mult mai mare. Chiar dacă schimburile care se fac în a doua limbă sunt marginale – discutăm despre cultură – sau atunci când intrăm în detalii foarte fine legate de partea de business, pentru că nu putem să le exprimăm în engleză. Suntem de exemplu asociaţi cu nişte elveţieni : cu echipele vorbim în engleză pentru că echipele sunt internaţionale. Dar în momentul în care vreau să-i transmit un lucru foarte fin, care mie mi se pare important, trec în limba francezăpentru căne înţelegem mult mai bine în această limbă».

Aţi fost şcolit, format, în Franţa la începutul anilor ’90. Ce este de făcut pentru ca acum, în 2018, mediul universitar francez să devină mai atractiv. Mulţi dintre tinerii de azi visează mai mult la Londra, Amsterdam sau Berlin şi mai puţin la Franţa...

«Eu cred că Franţa are mai departe atuuri pe care însă nu le utilizează la capacitatea lor maximă. După părerea mea, sunt 2-3 lucruri majore: prima este calitatea vieţii. Oamenii se uită când merg într-un oraş, unde o să stea. Eu de exemplu am avut şansa să stau la Lyon în perioda cât am locuit în Franţa şi părerea mea este că la Lyon, calitatea vieţii este mai ridicată decât la Paris. Al doilea factor este factorul universitar, cât de bune sunt universităţile. Franţa are în continuare universităţi în top, la nivel mondial –universităţi tehnice, univerităţi economice, mastere şi MBAuri. In fine, este capacitatea economică, percepţia despre capacitatea economică a ţării respective. Copii o să meargă către o ţară şi către o limbă unde cred că o să-şi găsească după aceea de lucru. Apoi, se vor uita cât de simplu este să-ţi găseşti de lucru când te întorci în ţara ta de origine. Dacă comunitatea din ţara din care ai venit este foarte puternică, cum este cazul comunităţii francofone din România, şi ştii că ai să-ţi găseşti de lucru uşor pentru că ai atuul lingvistic, atunci există atracţie pentru Franţa. După aceea, sunt lucruri de fineţe – comunicarea, soliditatea relaţiilor între universităţi, cât de bine comunică universităţile... In România de exemplu, universităţile germane şi engleze sunt foarte agresive, participă la foarte multe evenimente în ţară, ca să atragă studenţii buni».

Aţi participat la Paris la conferinţa internaţională despre limba franceză şi plurilingvism. Vi se pare o iniţiativă bună, constructivă, sau mai mult doar una de imagine?

«Cred că este o iniţiativă excelentă a lui Emmanuel Macron. După părerea mea, preşedintele are déjà în minte un plan întrucât el însuşi poate déjà să comunice într-o altă limbă (engleza) deci nivelul de plurilingvism este pus acolo. Apoi, cred că idea de bază este cum putem să întărim legăturile între ţările francofone şi cum putem să proiectăm valorile francofoniei nu numai în reţeaua francofonă dar şi în exterior. Engleza, cum spuneam, trebuie să rămână un lucru obligatoriu ori, după părerea mea, în Franţa şi în ţările francofone nu se învaţă destul de multă engleză. Franceza trebuie săvină ca un lucru suplimentar, de fineţe. Nu putem să proiectăm valorile francofoniei dacă nu putem să comunicăm în afara reţelei francofone».

Din experienţa Dvs, aveţi impresia că în România se mizează, se profită de reţelele francofoniei sau nu se face destul?

«După părerea mea, nu se face destul. Noi, ca ţară, avem o capacitate de creştere şi un potenţial de proiecţie prin reţelele francofone din ţările africane sau din Asia care sunt însă slab utilizate. Apoi, la nivelul limbii române, avem foarte mulţi foşti studenţi, şcoliţi în România, care sunt acum în ţările lor de origine Africa sau Asia, şi cu care nu avem lgături. Ori, aceste reţele trebuie reactivate, trebuie făcut afaceri cu ele pentru că potenţialul este acolo. Cât o să mai fie pentru că oamenii aceeia o să iasă din activitate, la pensie. Trebuie deci acţionat repede pentru că rezultatele nu o să-ţi apară întrun an sau doi. Când lucrezi o reţea, rezultatele îţi vin peste 5-10 ani».

Bogdan Herea: Tinerii care vorbesc franceza au un avantaj competitiv pe piaţa muncii şi salarii mai mari