Eseist francez: avertisment legat de metodele "islamului cuceritor"

"In faţa islamului cuceritor, Franţa dă înapoi". Sub acest titlu eseistul Ivan Rioufol prezintă un tablou îngrijorător al ofensivei islamului în Franţa. Citez: "El crează dezordine în privinţa laicităţii, a mixităţii, şi pune în cauză caracterul indivizibil al naţiunii. Islamul provoacă discordie pînă şi în şcoli. El fracturează naţiunea. Peste tot, această ideologie minoritară vrea să fie vizibilă, pune condiţii busculează Republica".

Analiza lui Ivan Rioufol este una dintre cele mai pesimiste pe care le-am citit în ultimul timp în presa franceză. De exemplu acest constat: "Democraţia franceză este pe cale de a pierde războiul pe care i l-a declarat islamul radical". Editorialistul de la Le Figaro are cuvinte critice faţă de statul francez întrucît, citez, "nu aude avertismentele musulmanilor care s-au eliberat de interdicţiile coranice". El mai denunţă faptul că în suburbiile franceze unde se află concetrată populaţia musulmană salafiştii şi Fraţii musulmani exercită o veritabilă hegemonie. Iar aproape 50 la sută dintre tineri, mai scrie Ivan Rioufol, sunt atraşi de preceptele legii islamice, Charia.

Ivan Rioufol mai pune în lumină un paradox, evocat şi de alţi eseişti şi filozofi precum Michel Onfray, Pascal Bruckner sau Alain Finkielkraut : islamul radical ştie să se folosească de libertăţile pe care le oferă democraţia. Citez: "drepturile omului sunt puse în serviciul gîndirii totalitate, şi în numele lor, de fapt, islamiştii combat democraţia".

Editorialistul de la Le Figaro îi cere deci preşedintelui Macron să nu accepte nici "un aranjament" cu curentul islamist, şi mai ales să nu modifice legea din 1905 legată de laicitate şi de separarea puterilor în stat.