Amnesty deplânge politicile de diabolizare în raportul anual

« De-a lungul întregului an 2017, milioane de persoane au gustat amarele fructe ale politicilor de diabolizare » se arată în raportul Amnesty International.

În Europa, Amnesty consideră că « cea mai mare parte a șefilor de stat a decis că totul le este permis pentru a împiedica refugiații să ajungă pe continent ». Organizația evocă recentele alegeri din Austria, Franța, Germania, Olanda unde « unii candidați au căutat să pună neliniștea socială și economică în cârca migranților ».

Salil Shetty - secretarul general al Amnesty International arată cu degetul și spre președintele american Donald Trump, care, de când a fost ales,  a multiplicat tentativele de a impune un decret de blocare a migrației, unul ce a fost respins de mai multe ori de către justiție. În fața presei prezente la Washigton, responsabilul Amnesty a declarat :

« Este un președinte care a explicat că aprobă, în cursul primelor luni de mandat, utilizarea torturii. Vă dați seama ce înseamnă asta pentru guvernele care încearcă să abandoneze utilizarea torturii.»

Amnesty a denunțat și campania de curățare etnică dusă contra minorității musulmane Rohingya din Myanmar care a determinat exodul a peste 650.000 de persoane. O campanie brutală de reprimare a fost lansată de armată în august anul trecut. Acest episod va rămâne în istorie ca un exemplu suplimentar a neputinței comunității internaționale de a găsi soluții celor mai grave atrocități de masă, se arată în raportul Amnesty. Ambasadorul francez la ONU, Francois Delattre, declara recent în Consiliul de Securitate al ONU că execuţiile în masă contra acestei minorități 'ar putea constitui crime împotriva umanităţii'

Amnesty vorbește și despre numărul imens de victime civile ce provin din conflicte armate, în Siria și Irak, de catastrofa umanitară existentă în Yemen, de exilul forțat al populațiilor din Sudanul de Sud. « În unele cazuri, părțile din aceste conflicte care destramă planeta, nici măcar nu au nici cel mai infim respect față de obligațiile pe care ar trebui să și le asume ».

Raportul reproșează guvernelor că au exploatat îngrijorările legate de terorism. Aici este dat ca exemplu Franța, care a pus capăt stării de urgență de abia după ce a înscris în dreptul comun o serie de dispoziții din regimul de excepție.

RFI a stat de vorbă cu directorul Amnesty International Franța, Catherine Gaudard care spune că a semnalat de mai multe ori diverse nereguli: « Am atenționat în mod repetat că reținerile la domiciliu și perchezițiile au fost realizate fără a fi respectat dreptul cetățenilor. Au avut loc și discriminări în aplicarea acestor măsuri, în special în ceea ce privește populația musulmană. Deci, suntem îngrijorați, denunțăm și vom continua să denunțăm. »

Autoritățile franceze justifică măsurile ca fiind parte din lupta contra terorismului. Ïn schimb, președinta Amnesty International Franța, Cecile Coudriou este de părere că nimic nu poate justifica o încălcare a drepturilor omului :

« Populația a fost traumatizată de atacurile teroriste produse în Franța. Politicienii au dorit să răspundă. Pericolul este să răspundă cu politici care au la bază emoții și nu pe un echilibru care este esențial, între putere - respectul pentru drepturile omului și securitatea cetățeanului.

Apoi, a doua chestiune este criza refugiaților. Franța, dar și alte state din Europa nu au fost la înălțimea promisiunilor luate.  În fața unei situații de excepție, nu am răspuns cu suficientă  solidaritate ci din contră, am folosit cuvinte deloc plăcute – invazie, spre exmplu. Când, de fapt, dacă am fi răspuns cu mai multă serenitate și ne-am fi împărțit mai bine responsabilitățile, Europa ar fi fost perfect capabilă să facă față acestei crize și să găzduiască cu demnitate mai mulți refugiați decât a acceptat. Suntem aici pentru a aminti autorităților, forțelor de ordine, politicienilor… că migranții au drepturi. 

La doar câteva luni înainte de a șaptezecea aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului, Amnesty International constată că mai avem încă multe de făcut în materie de respectare a drepturilor fundamentale.