Le Monde: "Guvernul României atacă justiţia anticorupţie"

Un articol care are trei semnături, Mirel Bran, Cécile Ducourtieux et Jean-Baptiste Chastand. Articolul este ilustrat cu fotografia unui grup de manifestanţi care protestează la Bucureşti împotriva acestei noi încercări de a frîna maşina justiţiei şi implicit de a reduce gradul de independenţă a justiţiei.

Publicului francez, care începe deja să fie obişnuit cu anumite nume, i se explică de ce Laura Codruţa Kövesi şi Direcţia Naţională Anticorupţie au devenit un coşmar pentru o bună partea a clasei politice din România. In articol sunt furnizate cîteva cifre doar pentru anul 2016: DNA-ul a condamnat un ministru, 7 vice-miniştri, un senator, un euro-deputat, 28 de primari, 5 preşedinţi de consilii generale, 9 judecători, 2 prefecţi.

In articol se mai arată că omul care orchestrează la Bucureşti campania împotriva justiţiei este Liviu Dragnea, şeful partidului de guvernămînt care are el însuşi probleme cu justiţia. Citez din articol: "El este în prezent judecat pentru abuz de putere într-o afacere de încadrări fictive iar verdictul este aşteptat în luna martie. El face obiectul unei alte anchete penale declanşată de Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF), fiind bănuit că ar fi deturnat 21 de milioane de euro din fonduri europene".

Articolul reia cîteva dintre acuzaţiile formulate de Tudorel Toader, ministrul justiţiei, la adresa Laurei Codruţa Kövesi, printre altele aceea că ar "afecta imaginea ţării". Este citată şi reacţia şefei DNA-ului, care denunţă un nou atac împotriva justiţiei şi afirmă că nu are nici un motiv să demisioneze. Ea este de altfel sprijinită, după cum mai arată cei trei semnatari ai articolului, de preşedintele României, Klaus Iohannis.

Într-un moment cînd Uniunea Europeană constată anumite “derive” ale Ungariei şi ale Poloniei, atacurile repetate la adresa justiţiei în România provoacă nelinişte la Bruxelles.

Personal constat că acest foileton pare interminabil, ca şi cum ar fi un război de uzură. Si ca şi cum puterea de la Bucureşti ar miza pe oboseala opiniei publice europene şi chiar pe cea a românilor. Aproape toate articolele legate de România publicate în presa franceză în ultimii ani se aseamană, sunt relatările unor noi episoade ale înfruntării dintre nişte reprezentaţi ai puterii care se tem să nu ajungă în puşcărie şi o justiţie care este încă independentă.

Simt un fel de exasperare că statul de drept în România, după 30 de ani de la căderea comunismului, rămîne atît de fragil. Si mai ales că România împreună cu alte ţări din Europa centrală şi de est, participă la un fel de operaţiune de vidare a democraţiei de sens. Există această mentalitate denunţată încă de Caragiale: Europa este departe, luăm de la ea formele guvernanţei, că nu costă mare lucru, dar fondul îl facem cum ne aranjează pe noi…