Franţa: un nou plan de luptă împotriva radicalizării islamiste

Premierul Edouard Philippe şi-a prezentat planul în oraşul Lille, şi pentru a arăta într-un fel cît de serios este demersul său i-a invitat cu el pe 12 dintre miniştri săi. Pentru a sublinia probabil că deradicalizarea şi prevenirea radicalizării sunt misiuni complexe la care trebuie să participe nu doar ministerul de interne ci şi cel al educaţiei, al justiţiei, al sănătăţii, al sportului, al economiei. Acest nou plan intervine după o constatare dramatică: şi anume că precedentele planuri legate de radicalizare, anunţate în 2014 şi 2016, nu au dus la nici un rezultat. Iar fenomenul radicalizării a luat amploare.

Cotidianul Le Figaro arată într-un editorial că pe acest "front", al compaterii derivelor islamiste, Franţa ar trebui să se inspire din experienţa Belgiei, a Danemarcei sau a Canadei, care au avut rezultate mai bune.

De notat că guvernul procedează şi la o modificare lexicală. El preferă să înlocuiască termenul "deradicalizare" cu "dezangajare". Concret, vor fi pregătiţi profesionişti pentru a-i ajuta pe tineri să se "dezangajeze" de legăturile lor cu propaganda islamismului radical. Aproape toate dispozitivele de pînă acum vor fi revizuite, începînd cu încadrarea deţinuţilor în închisori şi terminînd cu sectorul învăţămîntului şi al sportului.

Prefecturile, colectivităţile locale, servicii sociale, diverse asociaţii vor fi mobilizate. In jur de 25 000 de educatori şi agenţi publici au fost formaţi pentru detectarea semnelor de radicalizare. În prezent, 2600 de tineri şi 800 de familii sunt, să zicem “ajutate” de echipe specializate în vederea “dezangajării”. Sunt pregătite dispozitive şi pentru francezii care s-au dus să lupte de partea jihadiştilor în Siria sau Irak, şi care s-ar putea să se întoarcă. În jur de 680 de francezi care au 500 de copii se află în această situaţie. Iar în 2020 vor ieşi din închisori în jur de 70 de indivizi condamnaţi pentru terorism.

Un vast şantier deci, care implică un buget important. Pe de altă parte statul francez se va implica mai mult şi în contracararea propagandei jihadiste, propagandă încă foarte activă pe Internet. Specialiştii constată că tinerii radicalizaţi pot fi recuperaţi cu mai multă uşurinţă dacă omul care le vorbeşte face parte el însuşi din comunitatea musulmană şi dacă le povesteşte o experienţă trăită.

În acest demers teatrul pare să fie eficient. Un autor belgiano-marocan, Ismaël Saïdi, a scris o piesă intitulată "Jihad" care a avut un imens succes, ea a fost văzută de 200 000 de spectatori în Belgia şi de 300 000 în Franţa. In piesă este vorba despre trei copii de imigranţi care pleacă să se înroleze în Siria unde sunt confruntaţi cu forme de barbarie extremă. Uneori, o astfel de piesă, îi poate convinge pe unii să nu încerce experienţa în mod real.