Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ghouta: Vladimir Putin cere o încetare parţială a bombardamentelor

o_explozie_se_produce_in_timpul_atacurilor_aeriene_ale_regimului_sirian_23_februarie_2018_ghouta_orientala.jpg

O explozie se produce în timpul atacurilor aeriene ale regimului sirian, 23 februarie 2018, Ghouta orientala, Siria
O explozie se produce în timpul atacurilor aeriene ale regimului sirian, 23 februarie 2018, Ghouta orientala, Siria
Image source: 
Ammar SULEIMAN / AFP

Preşedintele rus Vladimir Putin cere ca atacurile aeriene să înceteze începând din 27 februarie, între orele 9h şi 14h. Culoare umanitare vor putea fi realizate pentru ca civilii să poată fi evacuaţi. Luni, 17 civili şi-au pierdut viaţa în bombardamente – în ciuda faptului că există în vigoare o rezoluţie ONU prin care se cere încetarea imedită a ostilităţilor, pentru o perioadă de 30 de zile.

Mai bine de 550 de civili au fost ucişi în cele opt zile de atacuri aeriene produse în Ghouta orientală, aflată în vecinătatea Damascului. Raidurile aeriene au continuat în ciuda rezoluţiei Naţiunilor Unite, votată sâmbătă. O rezoluţie care a necesitat mai multe zile de negocieri pentru a fi în asentimentul Rusiei, aliatul regimului Bachar al Assad.

Rusia nu a recurs la veto în momentul votării rezoluţiei ceea ce indică disponibilitatea ei de a participa la găsirea acelei soluţii care ar putea aduce pacea în Siria, observă Le Monde. Un conflict vechi de şapte ani care a făcut mii de morţi iar jumătate din populaţia siriană a fost nevoită să se deplaseze din calea bombardamentelor. Rusia şi-a folosit dreptul de veto de 11 ori în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru a proteja guvernul lui Assad.

Moscova a schimbat cursul războiului în Siria, scrie Le Monde. Rusia intervine militar în Siria din 2015 şi a salvat regimul lui Bachar al Assad în momentul în care acesta pierdea teren, tot Moscova l-a protejat de acuzaţiile că ar fi folosit arme chimice împotriva populaţiei.

Moscova a instaurat deja un armistiţiu de încetare a focului în Alep, în 2016, pentru a permite evacuarea civililor şi retragerea combatanţilor.

Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, acuza luni rebelii din Ghouta orientală că ţin populaţia locală ostatică în condiţiile în care enclava se află sub asediul regimului sirian încă din 2013.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov  afirmă că o încetare a ostilităţilor va avea loc în Siria de abia în momentul în care toate părţile implicate vor fi de acord asupra modalităţilor prin care acest lucru este posibil pentru întreg teritoriul sirian.

"O încetare nu priveşte guvernul sirian susţinut de Rusia asupra acţiunilor derulate împotriva grupurilor teroriste, precum organizaţia Stat Islamic, cea a Frontului al-Nosra şi a tuturor celor care colaborează cu ei", a precizat şeful diplomaţiei ruse.

Acum, problema este de fapt tocmai aici căci există loc de interpretări. Rebelii din Ghouta susțin că prezența în această zonă a unui grup de combatanți desprinși din Frontul al Nosra, o fostă aripă siriană a Al Qaeda, este folosit ca pretext de Damasc și Moscova pentru a bombarda enclava. La rândul lor, Moscova și Damasc susțin că bombardamentele sunt necesare pentru a elimina rebelii care trag obuze asupra capitalei siriene.

Aşadar, Damasc îi consideră terorişti pe rebeli. La rândul lor rebelii sunt susţinuţi de occident. Un cerc vicios iar între timp bilanţul deceselor şi a răniţilor devine tot mai greu.

În weekend, cancelara germană Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron i-au cerut lui Vladimir Putin să intervină asupra regimului sirian pentru o încetare imediată a bombardamentelor.

Luni, liderul francez a discutat situaţia, la telefon şi cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. "Ïncetarea ostilităţilor este necesară asupra întregului teritoriu", a explicat preşedintele Emmanuel Macron.