Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trei importanţi lideri politici francezi, în război cu presa

melenchon.jpeg

Stângistul Jean-Luc Mélenchon este unul dintre cei care au atacat presa cel mai virulent
Stângistul Jean-Luc Mélenchon este unul dintre cei care au atacat presa cel mai virulent
Image source: 
Geoffroy Van Der Hasselt/AFP

Stângistul Jean-Luc Mélenchon, conservatorul Laurent Wauquiez şi extremista de dreapta Marine Le Pen au lansat în ultimele zile atacuri de o rară violenţă contra jurnaliştilor. Ofensiva anti-presă, inedită prin tonul ei, survine în contextul în care fiecare dintre cei trei lideri politici trece printr-o perioadă dificilă.

«A te lua de presă este oare un fel de a poza în victimă?» Intrebarea este pusă de confraţii noştri de la France 2.

De partea sa, analistul revistei Challenges notează că « a ataca presa a devenit ceva rentabil din punct de vedere politic. Până acum, clasa politică avea nevoie, vrând-nevrând, de presă. Odată ce au apărut însă reţelele de socializare, mass-media clasică a pierdut monopolul difuzării informaţiei. Aleşii au decis aşadar să contra-atace pe internet, mai ales că au constatat că treaba merge mai degrabă bine. Alegerea lui Donald Trump în America, cu practic întreaga presă scrisă şi radio-televizată împotriva sa, rămâne exemplul cel mai emblematic » mai constată Challenges. « Un punct comun al populiştilor este acela de a da în presă » scrie de partea sa o analistă de la Europe 1.

În Franţa, până acum se vorbea doar despre credibilitatea presei sau despre imaginea jurnaliştilor. Recentele atacuri, în care a apărut cuvântul « ură », modifică datele problemei, am trecut la altă scară în critica faţă de mediile de informare.

Exemplul cel mai virulent, tonul cel mai dur, a fost folosit de Jean-Luc Mélenchon. Liderul stângist al Franţei nesupuse, deputat de Marsilia, a postat zilele trecute pe blogul său un text halucinant contra presei. « Presa este primul inamic al libertăţii de expresie. Presa este ultima putere absolută. Presa este de esenţă complotistă. Partidul mediatic inoculează zilnic droguri în creiereul oamenilor. Asistăm la o manipulare din partea unei CIA mediatice » mai scrie tribunul populist de stânga înainte de a conchide, îngrijorător : « Ura faţă de presă şi faţă de cei care o animă este justă şi sănătoasă. » În acelaşi text, Mélenchon îi ia brusc apărarea lui Laurent Wauquiez.

Liderul conservatorilor din partidul LR, aflat deci la opusul spectrului politic, atacase presa, denunţând « furtuna mediatică suprarealistă care se abate asupra sa. » Denunţând « munca de demolare » a cărui ţintă crede că este, responsabilul de dreapta se crede « victima unei ambuscade şi ale unor metode de golani. »

În fine, Marine Le Pen, lidera extremistă de dreapta a Frontului naţional, ca şi tatăl ei, nutreşte o ură feroce faţă de ziarişti. Comentând reacţiile precedenţilor doi lideri politici citaţi mai înainte, aleasa extremistă a denunţat din nou « încrâncenarea haitei mediatice ».

Ce a provocat aceste atacuri la adresa presei?

Ca să înţelegem ce a stârnit acest inedit val de insulte la adresa noastră, a jurnaliştilor, două-trei precizări: Laurent Wauquiez a fost înregistrat, fără să ştie, zilele trecute la Lyon în faţa unor studenţi proferând o serie de insulte şi critici deloc amabile la adresa mai multor responsabili politici, din tabăra sa sau nu. Preşedintele Emmanuel Macron dar şi fostul şef de stat, Nicolas Sarkozy – ex-mentor al lui Wauquiez – au fost printre alţii ţinta acestor atacuri. Jurnaliştii prezenţi au decis să rupă pactul tacit – dar niciunde scris - respectat până acum cu politicienii şi au publicat respectiva înregistrare, presupusă a fi iniţial « în off » cum se spune în limbaj jurnalistic. Iată deci ce explică « ieşirea » virulentă a conservatorului contra presei.

Jean-Luc Mélenchon i-a sărit în ajutor nu din simpatie ci doar pentru că şi el a fost prins pe picior greşit de jurnalişti. Investigaţii făcute de Le Monde şi France Info arată că liderul stângist, folosind nişte documente contabile suspecte, poate că şi-a suprafacturat conturile campaniei prezidenţiale de anul trecut.

În fine, criticile lui Marine Le Pen la adresa presei sunt recurente, cele de acum nefiind necesare decât pentru a nu rămâne în urma turmei anti-presă.

Cum nota recent editorialistul de la le Monde, « suntem din păcate nevoiţi să constatăm că trei din principalii patru responsabili politici naţionali, care au cules circa 60% din voturi la primul tur al prezidenţialelor, nu au găsit nimic mai bun şi mai urgent de făcut decât să declare război presei. Constatarea este amară, nu pentru că presei nu i s-ar putea reproşa şi ei anumite lucruri. În fine, constatarea este şi îngrijorătoare pentru că nu trebuie uitat că în multe ţări autoritare sau iliberale, presa este cu botniţă, cenzurată sau chiar încarcerată. Informaţia este un element esenţial al democraţiei, o contra-putere indispensabilă vitalităţii sale. Că eminenţele noastre politice nu o mai suportă este simptomul unei democraţii cu probleme » deplânge în încheiere Le Monde.

Trei importanţi lideri politici francezi, în război cu presa