Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine are (mai multe) de câştigat de pe urma unei întâlniri Donald Trump-Kim Jong-Un?

kim_trump.jpg

Image source: 
www.alg24.net

Surpriză de proporţii pe eşichierul diplomaţiei mondiale! Preşedintele american Donald Trump a acceptat să participe la un summit istoric cu liderul nord-coreean Kim Jong-Un. De neimaginat în urmă cu doar câteva săptămâni, această viitoare posibilă întâlnire ar surveni după mai bine de doi ani de tensiuni între Phenian şi Washington, tensiuni legate de programele nuclear şi balistic nord-coreene. Cum se poate explica această răsturnare de situaţie şi mai ales, cine dintre Trump şi Kim are mai multe de câştigat?

Dosarul nord-coreean este unul dintre cele mai spinoase ale diplomaţiei mondiale. La prima vedere, mulţi analişti estimează că viitorul summit este o victorie clară pentru Kim Jong-Un. Liderul nord-corean, ca şi tatăl său, fixase drept prioritatea numărul unu a diplomaţiei ţării sale o întâlnire cu preşedintele american, oricare ar fi acela. De două decenii, membrii dinastiei Kim încearcau în zadar să obţină acest lucru. Niciun un preşedinte american în exerciţiu nu s-a întâlnit până acum cu vreun lider nord-coreean. Doi foşti locatari de la Casa albă – democraţii Jimmy Carter şi Bill Clinton – au fost în nordul peninsulei coreene de abia după ce au ieşit din funcţie.

Pentru Coreea de nord şi dictatorul ei, o întâlnire cu liderul de la Casa albă ar fi deci o victorie diplomatică uriaşă ce va servi drept propagandă luni dacă nu ani de zile mai târziu. Kim poate spune că investiţiile sale în sectorul nuclear militar şi balistic i-au obligat pe americani să trateze cu el de la egal la egal. Apoi, cum spune un specialist citat de Le Figaro, «Kim a studiat probabil îndeaproape personalitatea interlocutorului său american şi a pariat pe dispreţul acestuia pentru procedurile birocratice şi pe atracţia sa pentru diplomaţia alternativă. Dacă există un preşedinte american capabil să-şi ia riscul să se vadă cu liderul unui stat izolat şi condus de o dinastie de stalinişti notori atunci acela nu poate fi decât Trump.»

Există însă şi unii comentatori care spun că viitorul summit poate fi considerată o victorie a liderului american. Strategia dură a acestuia, aceea de a face presiuni asupra lui Kim, pare a fi validată de perspectiva întâlnirii întrucât până atunci, nord-coreeanul a promis că nu va mai testa nicio armă balistică sau nucleară şi în plus nu a protestat la idea ca SUA şi Coreea de sud să-şi menţină exerciţiile militare în comun peste câteva săptămâni.

In fine, pariul acceptat de Donald Trump poate face parte din seria de iniţiative pe care acesta le ia în grabă înainte de a da înapoi. Nimic nu ne garantează că summitul dintre cei doi va avea loc cu adevărat, fiecare dintre actori putând găsi un pretext pentru a-l refuza sau amâna.

Cu ce rezultate concrete se poate afişa o viitoare întâlnire Trump-Kim?

Obiectivul principal al viitorului eventual summit va fi denuclearizarea peninsulei coreene şi nu doar o simplă îngheţare a programelor militare nord-coreene. Ori, dacă Kim a promis că nu va mai testa nicio armă până la ipotetica întâlnire, nimic nu ne garantează că nu o va face după aceea, odată ce s-a afişat în poză alături de Trump.

Apoi, nu trebuie uitat că în aceste luni până la summit, vor exista intense negocieri în culise pentru a fixa agenda întâlnirii, locul ei, participanţii, etc. Ori acest lucru ar putea scoate în evidenţă prăpastia care există între cele două echipe diplomatice. In timp ce negociatorii din Nord sunt cunoscuţi pentru îndârjirea şi abilitatea lor – au demonstrat-o recent când s-au apropiat de fratele duşman din sud cu ocazia Jocurilor olimpice – în tabăra adversă, la americani, locurile sunt pustii, toţi experţii au fugit de Trump. Joseph Yun, cel mai mare specialist al dosarului nord-coreean, partizan al dialogului şi opus tonului agresiv al Casei albe, a plecat recent din aşa-zise «motive personale». In plus, SUA nu mai au ambasador în Coreea de sud de când expertul presimţit pentru acel post, Victor Cha, a renunţat şi el de frica opţiunilo rmilitariste auzite în jurul său. Cu alte cuvinte, negocierile dintre americani şi nord-coreeni se anunţă dificile, dar mai ales pentru partea americană.

Unde şi când s-ar putea organiza viitorul summit?

Dacă va avea loc, el se va derula în următoarele două luni şi cel mai probabil în luna mai, spun sud-coreenii. Unde, e o întrebare mult mai delicată.

Liderul nord-coreean este, cum se spune în diplomaţie, «puterea care invită», el a avut iniţiativa summitului, acceptat apoi de Trump. Având însă în vedere caracterul extrem de sensibil al unei astfel de întâlniri, putem elimina din start de pe lista locurile cele două capitale, Phenian şi Washington. In oricare dintre acestea, dacă s-ar reuni cei doi, unul sau altul s-ar simţi inferior în timp ce celălalt va face propagandă. Seul, capitala Coreeii de sud, este şi ea de eliminat având în vedere că teoretic, ţara mai este încă în război cu Nordul şase decenii după semnarea unui simplu armistiţiu. O ţară terţă este şi ea greu de găsit întrucât asta presupune că ea va trebui să se implice în dialog ori este foarte greu de imaginat aşa ceva. Apoi, să nu uităm că Kim Jong-Un nu iese din ţara sa, sau în orice caz nu a ieşit de acolo din 2011 de când e la putere.

Pentru un viitor summit americano-nord-coreean rămâne deci o singură opţiune plauzibilă : zona demilitarizată de la graniţa dintre cele două Coreei. Este o zonă ultra-securizată ce dispune în plus de toate infrastructurile necesare unui summit internaţional. Dealtfel, acolo se vor vedea pentru a treia oară în istorie liderii celor două Coreei în luna aprilie.

Cum a reacţionat comunitatea internaţională?

China a salutat acest «semnal pozitiv» în timp ce Rusia a subliniat «un pas în direcţia cea bună». Să nu uităm că aceste două state sunt principalii şi printre foarte puţini interlocutori sau aliaţi ai regimului nord-coreean.

Să notăm că Donald Trump în persoană nu s-a putut abţine să nu comenteze şi el evenimentul, subliniind «marile progrese» înregistrate în dosarul nord-coreean. Secretarul său de stat, Rex Tillerson, s-a declarat şi el «puţin suprins» de dorinţa lui Kim Jong-Un de a discuta despre programele nuclear şi balistic.

In fine, Uniunea europeană, deloc implicată în dosarul nord-coreean, a salutat «o dezvoltare pozitivă» a situaţiei.

Cine are (mai mult) de câştigat de pe urma unei întâlniri Donald Trump-Kim Jong-Un?
801