Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Putin vede victoria sa ca pe un semn de încredere și de speranță

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Versailles pe 29 mai 2017

Vladimir Putin a fost reales cu o largă majoritate pentru un nou mandat de șase ani la președinția Rusiei. Este al patrulea mandat de președinte – obținut cu peste 75 % din voturi, conform Comisiei Electorale, după numărarea a jumătate din buletinele de vot.

Pe a doua poziție se află candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin cu 11,2% înaintea ultranaționalistului Vladimir Jirinovski (6,7%) și a jurnalistei de la Inițiativa Civică - Ksénia Sobciak (2,5%).  Președintele rus va rămâne la putere până în 2024.

După mai bine de 18 ani petrecuți în fruntea țării, Vladimir Putin păstrează cheile Kremlinului pentru un al patrulea mandat. La finele lui, va avea 71 de ani și un sfert de secol ca șef al Rusiei – fie ca președinte fie ca premier.

Vladimir Putin a promis că se va folosi de noul mandat pentru a întări securitatea țării și pentru a ridica nivelul de trai. Cum nu și-a făcut nicio campanie electorală, nu a prezentat niciun program economic precis.

Niciunul dintre cei șapte contra-candidați nu a constituit vreo amenințare iar șeful opoziției, Alexei Navalnîi a primit interdicția de a se prezenta în alegeri.

La Moscova, în unele birouri de vot alegătorii erau primiți cu mâncare și băutură iar muzica se putea auzi în boxe.

Ïntr-o secție, pe un perete sunt puse pozele celor 8 candidați, biografia lor și patrimoniul pe care îl dețin. Conform acestor declarații de avere, Vladimir Putin deține un apartament de 70mp în Moscova, un garaj și trei mașini de fabricație rusă.

Irina are 59 de ani și spune că a votat fără să ezite pentru Vladimir Putin chiar dacă  “există probleme cu economia ».  În exteriorul unui birou de vot, Liudmila, pensionară spune că nu a votat cu Vladimir Putin : « nu l-am dorit niciodată ca președinte. Nu a făcut nimic pentru țară. Nu se gândește decât la propriul interes ».

Comisia electorală centrală a recunoscut unele probleme care au avut loc în timpul scrutinului.

Mult mai puține însă decât cele semnalate de opoziție: alegători transportați, de către poliție, cu autocarul, observatori amenințați, urne déjà umplute cu voturi. Opoziția rusă și diverse ONGuri au denunțat mii de nereguli constatate în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale din Rusia.

ONG-ul Golos, specializat în supravegherea alegătorilor constatase doar în prima parte a zilei de vot aproape 2.300 de nereguli – voturi multiple, urne déjà burdușite cu voturi, intimidarea observatorilor.

Si mișcarea principalului opozant al Kremlinului,  Alexeï Navalnîi, care avea 33.000 de observatori în birourile de vot, a raportat de asemenea fraude, în special în Caucazul de Nord și în regiunea siberiană Kemerovo, oraș cunoscut pentru industria metalurgică.

Responsabilii locali au trebuit să « raporteze » Kremlinului o rată de participare satisfăcătoare astfel că majoritatea alegătorilor ruși a votat la 8h dimineața, declara într-o conferință de presă Alexei Navalnîi.

Cu trei ore înainte de închiderea birourilor de vot, rata de participare era de 60% potrivit Comisiei Electorale Centrale. Kremlin a făcut din participare principalul obiectiv al scrutinului pentru a legitima aceste alegeri de a căror rezultat nimeni nu avea vreun dubiu.

Sâmbătă, într-un video, Alexei Navalnîi a arătat cât de ușor membrii echipei sale au putut procura mai multe buletine de vot. Pentru a crește rata participării, alegătorilor li s-a oferit alimente ori cupoane de reducere pentru achiziționarea de produse alimentare, medalii, bilete la concerte. Corespondenta France 24 în Rusia a primit un tichet la concert după ce a votat.

Într-un birou de vot la Groznâi, în Cecenia, cifra oficială privind rata de participare și prezentată de comisia electorală  este de trei ori mai mare decât cea a observatorilor independenți, a semnalat ONG-ul Golos. Unor observatori li s-a blocat accesul în incinta secțiilor de vot.