Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


La ce bun un al 4-lea mandat pentru Vladimir Putin?

putin.jpg

Vladimir Putin, presedintele Rusiei, în fata fanilor sài de la Moscova, 18 martie 2018
Vladimir Putin, presedintele Rusiei, în fata fanilor sài de la Moscova, 18 martie 2018
Image source: 
Yuri Kadobnov/POOL via Reuters

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost reales duminică pentru un al 4-lea mandat. Scorul său – aproape 77% din sufragii – este unul fără drept de apel, chiar dacă participarea – în jur de 67% - a fost sub aşteptările Kremlinului. În ciuda incidentelor semnalate de puţinii observatori internaţionali, ele nu repun în cauză victoria liderului de la Kremlin.

Realegerea lui Vladimir Putin nu a fost o surpriză pentru nimeni, nici pe plan intern, nici pe plan extern. Într-un lung editorial consacrat alegerilor din Rusia, cotidianul Le Monde nu ezită să vorbească despre un «triumf, o victorie strălucită, un tsunami electoral, un plebiscit» pentru a saluta victoria lui Vladimir Putin.

În plus, e greu de spus că alegătorii nu au mers la urne. O subliniază şi corespondentul RFI la Moscova: «Autorităţile ruse au desfăşurat mijloace importante ca să-i mobilizeze pe cetăţeni».

Un exemplu este dat chiar de deputatul francez Frédéric Petit, reprezentantul francezilor din Estul Europei şi observator la scrutinul din Rusia. «În satele în care am fost noi, ambianţa era una de bâlci. Baloane multicolore, drapele, muzică toată ziua în cartier, fanfara municipală în curtea şcolii. În aşa condiţii, e clar că oamenii merg mai uşor la vot, chiar dacă sunt puţin constrânşi de împrejurări. Pentru cei care-şi amintesc epoca sovietică, ce am văzut acum semăna foarte tare cu un întâi mai din anii ’80» spune deputatul Frédéric Petit, prezent în Rusia ca observator la alegeri.

ONG-urile au denunţatat mijloacele ilegitime pe care le-a folosit puterea în cursul votului. Asociaţia Golos, specializată în supravegherea alegerilor, a observat circa 3.000 de cazuri de fraudă precum umplerea ilegală a urnelor cu buletine de vot sau voturile multiple.

De partea sa, Andrei Graciov, jurnalist, analist şi fost purtător de cuvânt al lui Mihail Gorbaciov, se întreabă ce va face Vladimir Putin cu acest al 4-lea mandat al său. Va alege calea democratică sau cea aleasă de Xi Jinping? «Oare în 2024 va accepta să respecte constituţia şi să plece de la putere sau, dimpotrivă, va fi tentat, precum omologul chinez, să găsească mijloacele pentru a se menţine la putere cât îi dă Dumnezeu zile»?

Orice ar fi, în seara victoriei, vechiul-nou lider de la Kremlin a apărut în faţa fanilor săi foarte surâzător, destins, probabil mulţumit de rezultat. «Această victorie este un semn de încredere şi speranţa pentru poporul nostru, pentru viitor şi pentru copii noştri».

Ce va face acum Putin cu această nouă victorie electorală?

Pe plan internaţional, ne putem aştepta ca Vladimir Putin să continue pe aceeaşi cale fermă ca şi până acum în relaţiile cu Occidentalii. Postura este apreciată pe plan intern şi ea explică în parte succesul de duminică al liderului de la Kremlin. O majoritate de ruşi au salutat anexarea Crimeeii dar şi intervenţia armatei ruse în Siria. Diabolizarea lui Putin în Occident a avut efectul invers în Rusia. Toţi s-au strâns uniţi în jurul lui iar Putin a obţinut 11 milioane de voturi suplimentare faţă de 2012.

Cum notează însă analiştii, preşedintele-candidat nu a vorbit deloc în anosta campanie electorală despre dificultăţile economiei ţării sale. Dificultăţi datorate sancţiunilor internaţionale luate după anexarea Crimeeii dar şi problemelor de restructurare ale industriei. Cert, la începutul lui martie, Putin a promis că va reduce la jumătate sărăcia «inacceptabilă» din Rusia dar nu a zis cum va face. Le Monde îi sugerează că «după ce şi-a uns bine oligarhii şi amicii politici, preşedintelui îi mai rămâne să-şi hrănească poporul».

Dacă politica exernă a fost miza sa câştigătoare până acum, de azi încolo, Putin va trebui să se concentreze pe economie, «domeniu în care are multe de pierdut» prezic specialiştii de la ziarul Les Echos.

Opoziţia rusă a pierdut pariul boicotului şi pare mai diviziată ca niciodată

Al doilea clasat după Putin este comunistul Pavel Grudinin care a cules 12% din voturi, adică de 6 ori mai puţine decât preşdintele-candidat. Cât despre Alexei Navalnîi, singurul opozant demn de acest nume, el a fost împiedicat de justiţie să ia parte la cursă şi atunci a chemat la boicotarea scrutinului. Pariu pierdut, având în vedere că participarea a fost de 67 de procente, cert cu 3 puncte mai mică decât obiectivul afişat de Kremlin. Schimbul de replici acre duminică seara între Navalnîi şi Ksenia Sobciac, vedeta televiziunii ruse, candidată şi ea la alegeri, a arătat în fapt cât de divizată este opoziţia din Rusia şi deci... ce bulevard are în faţa lui Vladimir Putin.

 
La ce folos un al 4-lea mandat pentru Vladimir Putin?