Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron: strategii pentru promovarea limbii franceze în lume

carte_francophonie640.jpg

Lumea francofona.
Lumea francofona.
Image source: 
Credit foto: rfi.fr

Preşedintele Emmanuel Macron a ales un loc încărcat de simboluri culturale şi istorice, Academia Franceză, pentru a-şi prezenta, marţi 20 martie, viziunea în materie de francofonie. Academia Franceză este considerată drept "templul limbii franceze şi al apărării ei", ceea ce dă un plus de greutate discursului prezidenţial, rostit chiar de Ziua internaţională a francofoniei.

Cel mai anglofon dintre preşedinţii de pînă acum ai Franţei, este vorba de Emmanuel Macron, are ambiţii mari pentru limba franceză. O limbă care se situează pe locul al cincilea în ierarhia celor mai răspîndite limbi de pe glob. Emmanuel Macron doreşte să aducă franceza, în perspectivă, pe locul al treilea.

Planul său de promovare a limbii şi a culturii franceze conţine în jur de 30 de măsuri şi este pus sub semnul unei viziuni "decomplexate a francofoniei şi a multilingvismului". Printre altele, el doreşte ameliorări în ce priveşte predarea limbii franceze, promovarea ei în instituţiile internaţionale şi pe Internet, precum şi sprijinirea artiştilor care o utilizează.

Un alt obiectiv evocat de Emmanule Macron: limba franceza să devină prima limbă pe continentul african. Ceea ce se va întîmpla oarecum în mod natural, datorită dinamismului demografic al ţărilor africane francophone. Pînă în 2065 în jur de un miliard de persoane vor vorbi limba franceză în Africa, spun specialiştii.  

In aceste condiţii şeful statului francez pledează pentru o "concepţie deschisă" a francofoniei, dat fiind că în curînd mult mai multă lume va vorbi franceza înafara Franţei decît pe teritoriul Hexagonului. Merită semnalat că reprezentantul prezidenţial pentru francofonie este scriitoare franco-marocană Leïla Slimani, romancieră renumită şi deţinătoare a premiului Goncourt.

Emmanuel Macron ţine cont, s-ar părea, de criticile unor intelectuali africani care afirmă că, din păcate, limba franceză mai este percepută uneori pe continentul negru ca un ecou al trecutului colonial.

O altă manieră de promovare a limbii franceze este implantarea în străinătate a unor universităţi şi instituţii de învăţămînt franceze, precum şi primirea unui număr mai mare de studenţi străini în universităţile Hexagonului.

Alte măsuri sunt legate de ajutorarea imigranţilor care debarcă în Franţa, pentru ca aceştia să înveţe cît de repede franceza.

Cotidianul Libération publică, în contextul Zilei internaţionale a Francofoniei, confesiunile unor bloggeri din Republica Democratică Congo şi Burundi. Pentru ei limba franceză este în mod clar limba tineretului african, şi limbă de comunicare în ţări cu numeroase etnii.

Republica Democratică Congo, de exemplu, reprezintă 300 de etnii repartizate pe două milioane trei sute de mii de kilometri pătraţi, unde fiecare comunitate are practic limba sau dialectul ei. Unele dintre ele au devenit limbi naţionale precum tshiluba, lingala, swahili sau kikongo. Franceza este însă singura limbă care îi reuneşte pe toţi congolezii, fără să suscite invidii sau diviziuni.

Franţa are într-adevăr o carte importantă de jucat în Africa, economică, politică şi culturală. Si trebuie mai ales să nu repete unele greşeli din trecut. Rwanda, de exemplu, a părăsit, în 2009, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, şi a impus engleza în toate şcolile. O reacţie după teribilul genocid comis în 1994 împotriva etniei tutsi. Franţei i se reproşează de atunci că ar fi putut face mai mult pentru a împiedica această dramă.

Emmanuel Macron ţine să precizeze însă că planul său de promovare a limbii franceze nu este unul îndreptat împotriva limbii engleze. El însuşi se exprimă deseori în engleză cînd se află în străinătate sau cînd ia cuvîntul în cadrul unor instituţii internaţionale. Francofonia “decomplexată” promovată de Emmanuel Macron vrea să însemne că în lumea de astăzi există loc destul pentru o pluralitate de limbi.

In discuţie se mai află, în acest context, o reorganizare instituţională a Francofoniei. Reproşul formulat destul de des este acela că Francofonia ar fi una “vericală”, emanaţie directă a Franţei şi a Parisului. Francofonia orizontală ar urma să fie una a popoarelor, afirmă franco-congoleza Yala Kisukidi, filozof de formaţie. Pentru mulţi africani limba franceză trebuie să iasă de sub “monopolul Franţei” şi să devină pur şi simplu o limbă a lumii. Motiv pentru care mulţi africani se exprimă în favoarea limbii franceze dar se opun francofoniei.