Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


20 000 de cazuri de radicalizare islamistă în Franţa. Ce e de făcut?

000_1339y4_0_0.jpg

Celula de sprijin psihologic la primaria din Trèbes, dupa atentat, 24 martie 2018.
Celula de sprijin psihologic la primaria din Trèbes, dupa atentat, 24 martie 2018.
Sursa imaginii: 
credit foto: ERIC CABANIS / AFP

În contextul ameninţării teroriste care continuă în Franţa, responsabilii politici îşi pun întrebări în legătura cu islamiştii radicali sau radicalizaţi. Ce ar trebui făcut cu ei? Cum ar trebui izolaţi şi deradicalizaţi? O nouă polemică a izbucnit pe acest subiect după atenatul comis vinerea trecută de un astfel de individ, fişat "S", adică desemnat ca fiind periculos pentru securitatea statului.

În tabăra extremei drepte, Marine Le Pen are răspunsuri precise. Ea consideră că guvernul trebuie să lanseze un "război" împotriva asociaţiilor controlate sau infiltrate de Fraţii musulmani şi de salafişti. Iar aceste asociaţii sunt multe (sportive, culturale şi de altă natură). Marine Le Pen mai consideră că trebuie total oprită finanţarea cu bani străini a moscheielor. Ea mai deplînge faptul că ori de cîte ori diverşi lideri politici cer adoptarea unor măsuri aspre faţă de ideologia radicală islamistă, ei sunt imediat acuzaţi de "islamofobie", ceea ce provoacă un fel de frică viscerală şi îi paralizează de fapt pe responsabilii respectivi în acţiunea lor. Și este adevărat că un responsabil politic riscă să-şi vadă cariera profund afectată dacă începe să fie tratat de "islamofob".

Ceea ce spune însă Marin Le Pen regăsim şi în discursul unui fost prim ministru socialist, Manuel Valls, care consideră pur şi simplu că salafismul trebuie interzis în Franţa. El mai cere "retenţia administrativă pentru indivizii cei mai periculoşi care au fost fişaţi "S". O propunere pe care o găsim şi în rîndurile dreptei, ale partidului Republicanii. Liderul acestora, Laurent Wauquiez, îl acuză chiar pe preşedintele Macron că nu are nici o strategie faţă de islamiştii radicali de pe teritoriul Franţei, şi că dă dovadă de o “dezastruoasă orbire”.

În ce priveşte majoritatea prezidenţială, ea se opune deocamdată unor noi măsuri securitare, considerînd că pentru moment cele existente sunt suficiente. Cotidianul Le Monde recunoaşte însă că preşedintele Emmanuel Macron nu va putea să-şi prelungească “tăcerea” la acest capitol şi că va trebui să se exprime la un moment dat. Un discurs pe tema laicităţii este aştepat de o vreme, şi mereu amînat de preşedinte. În Franţa trăiesc între patru şi şase milioane de musulmani, iar salafiştii şi Fraţii musulmani sunt foarte activi în sînul acestei comunităţi, pe care de fapt încearcă să o convingă să procedeze la o totală “secesiune” culturală şi comportamentală în raport cu Republica franceză.

In jur de 20 000 de indivizi sunt fişaţi “S”, cum era şi Radouane Lakdim, autorul atacurilor de vineri. Deci sunt oameni radicalizaţi care pot comite un atentat în orice moment, aşa cum s-a întîmplat şi cu Radouane Lakdim, în locuri şi cu metode pe care nimeni nu le poate prevedea.