Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri în Egipt: un plebiscit pentru preşedintele Al-Sissi

2014-06-22t165646z_1146577764_gm1ea6n02h601_rtrmadp_3_egypt_0.jpg

Preşedintele Abdel Fattah Al-Sissi
Preşedintele Abdel Fattah Al-Sissi
Image source: 
Credit foto: REUTERS/The Egyptian Presidency/Handout

În Egipt, Abdel Fattah Al-Sissi a fost reales preşedinte cu 90 la sută din voturi, în contextul unor alegeri fără suspans. Singura necunoscută a fost de fapt participarea la vot iar autorităţile au depus eforturi enorme pentru a convinge populaţia să se deplaseze la urne. Realegerea lui Al-Sissi în fruntea statului egiptean le convine occidentalilor care preferă să uite pentru moment de democraţie în lumea arabă şi să privilegieze stabilitatea.

Abdel Fattah Al-Sissi este prietenul occidentalilor. El a reuşit să evite un veritabil dezastru în Egipt după revoluţia din ianuarie 2011. Să ne amintim că după acel moment de enorm entuziasm, la putere a venit, în mod democratic de altfel, un anume Mohamed Morsi, islamist aşa-zis moderat dar de fapt reprezentant al Fraţilor Musulmani. Trei ani de insecuritate şi instabilitate i-au speriat însă pe egipteni, care au preferat pînă la urmă soluţia propusă de armată. Morsi a fost debarcat, Al-Sissi a preluat puterea, formaţiunea Fraţilor musulmani a fost interzisă iar veleităţile revoluţionare pro-democratice reduse la tăcere. Decît un scenariu de tip libian, haosul şi războiul civil, mai bine continuitatea şi stabilitatea, şi-au spus cancelariile occidentale. Si chiar în interior, Al-Sissi beneficiază de o anumită popularitate.

În vîrstă de 63 de ani, Al-Sissi se prezintă ca un veritabil părinte al naţiunii. El jură că nu doreşte altceva decît să-şi servească poporul şi le cere egiptenilor puţină răbdare, promiţînd că proiectele faraonice pe care le-a lansat vor avea efecte economice spectaculoase. Deşi a întemniţat mii de membri ai Frăţiei musulmane, Al-Sissi este un bun musulman, care îşi face zilnic cele cinci rugăciuni, iar soţia sa poartă voalul islamic. În 2014, cînd a fost ales preşedinte cu aproape 97 la sută din voturi, el avea şi o a numită viziune asupra democraţiei de tip occidental. La acea oră el le spunea concetăţenilor săi că prioritatea trebuie să fie nu atît libertarea cît securitatea naţională, dar prevedea şi instaurarea unei veritabile democraţii peste 20 sau 25 de ani…

În materie de economie, el a încercat unele reforme, sfătuit printre altele de Fondul Monetar Internaţional. Iar unele dintre aceste măsuri s-au dovedit imediat nepopulare, ba chiar au suscitat manifestaţii şi proteste.

Ecuaţia economică egipteană este complicată din cauza faptului că armata controlează în mare parte economia. Un model similar cu cel iranian, unde gărzile revoluţionare sunt şi principalii actori economici.

Unii egipteni au crezut că aceste alegeri ar fi putut fi ocazia unei veritabile dezbateri naţionale, pe toate subiectele. Al-Sissi a ştiut să-şi înlăture însă toţi opozanţii credibili. Unicul său adversar a fost un… aliat de-al său, de fapt, Moussa Mostafa Moussa, care a obţinut 3 la sută din voturi.

Putem spune deci că alegerile din Egipt au avut mai degrabă caracterul unui plebiscit, motiv pentru care puterea voia un număr cît mai mare de alegători. Participarea la urne nu depăşeşte însă 48 la sută, arată Agenţia France Presse. Luni vor fi anunţate rezultatele difinitive ale acestui scrutin care este o veste tristă pentru democraţie. Și aceasta într-o lume în care spaţiul democratic parcă se restrînge iar practicile democratice parcă dispar treptat din reflexele umanităţii.

1197