Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce a rămas din "visul" lui Martin Luther King după 50 de ani de la asasinarea sa?

600x600.png

Image source: 
credit foto: rfi.fr

Miercuri 4 aprilie s-au împlinit 50 de ani de la asasinarea lui Martin Luther King, militant pentru drepturile populaţiei de culoare din Statele Unite. "I have a dream", declara el în 1963, era vorba de visul unui om care credea că în America toţi cetăţenii, indiferent de culoarea pielii, puteau fi egali şi putea trăi fără tensiuni împreună. Ce a rămas din "visul" lui Martin Luther King? se întreabă mulţi comentatori în contextul acestei comemorări. Încercăm să răspundem şi noi la această întrebare împreună cu Matei Vişniec.

În primul rînd a rămas un personaj legendar, onorat în continuare de toţi militaţii pentru egalitate în drepturi, cu atît mai mult cu cît Martin Luther King a recurs la metode non-violente. Strategia sa pacifistă nu l-a apărat însă de glontele ucigaş tras de un segregaţionist alb pe data de 4 aprilie 1968 la Memphis, în statul Tennessee. La acea oră, Martin Luther King deranja pe multă lume întrucît voia nu doar egalitate între albi şi negri, el se lupta şi pentru populaţia săracă a Americii şi mai ales pentru oprirea războiului din Vietnam. Multe grupuri şi cercuri politice îl detestau deci, inclusiv unii militanţi de culoare care considerau că albii nu înţeleg decît limbajul forţei, şi care recurgeau la violenţă pentru a-şi face auzită vocea.

Visul lui Martin Luther King nu s-a realizat integral în cei 50 de ani care au trecut de la asasinarea sa, deşi în America au fost înregistrate imense progrese în materie de drepturi civice. Barack Obama n-ar fi ajuns niciodată preşedinte dacă lucrurile ar fi rămas ca pe vremea lui Martin Luther King. Agenţia France Presse citează universitari americani care deplîng însă faptul că în ţara lor populaţia de culoare rămîne cea mai săracă, precum şi faptul că în închisori cei mai mulţi deţinuţi sunt oameni de culoare. Foarte des America este confruntată cu scandaluri legate de violenţele poliţieneşti la adresa negrilor, ceea ce denotă un rasism instituţional.

Martin Luther King murea, în urmă cu 50 de ani, foarte tînăr, el avea doar 39 de ani şi devenise o personalitate internaţională, fusese distins cu premiul Nobel pentru pace în 1964.

Visul său a fost încarnat, sau mai bine spus s-a concretizat printr-o lege din 1969 prin care, în America, devenea ilegală orice discriminare legată de rasă, culoare a pielii, religie, sex sau origine naţională. Mai rămîne însă, după cum spun unii comentatori în presa franceză, ca aceste legi bune să fie şi aplicate.