Grevele din Franţa şi dimensiunea lor anti-liberală

Directorul cotidianului Libération, Laurent Joffrin, reaminteşte într-un editorial o axiomă din geometrie: ceea ce caracterizează liniile paralele este că ele nu se întîlnesc niciodată în practică. Iar în mod absolut, se întîlnesc la infinit. În felul acesta sunt văzute de editorialist şi cele două poziţii legate de reforma căilor ferate franceze, cea a executivului şi cea a sindicatelor. Ele nu sunt făcute să se intersecteze nicăieri, aşa cum nu se intersectează şinele unei căi ferate…   

Guvernul este decis să reziste şi mizează pe faptul că populaţia, tot mai nemulţumită şi agasată de aceste interminabile greve, va sprijini reforma. Sindicatele feroviarilor speră că şi alţi salariaţi din alte domenii se vor mobiliza împotriva reformelor lansate de executiv, şi că întreaga populaţie va respinge într-un fel sau altul doctrina economică promovată de Bruxelles, cea a liberalizării tuturor sectoarelor de activitate.

Laurent Joffrin explică în Libération că francezii au fost întotdeauna ataşaţi serviciului public. În ciuda globalizării care a venit cu un nou model, atît stînga cît şi dreapta au în Franţa un discurs comun cînd vine vorba de apărarea rolului social al statului. Si nu este exclus ca opinia publică franceză să considere că feroviarii, prin grevele lor, apără exact acest principiu.
Executivul constată că sindicatele feroviarilor au elaborat o strategie de lungă durată în materie de greve, şi îşi propune acum să facă mai multă pedagogie, să explice mai bine opiniei publice de ce sectorul respectiv trebuie restructurat.

În cifre, căile ferate franceze înseamnă 149 500 de salariaţi şi un deficit de peste 54 de miliarde de euro. Statul este dispus să acopere această enormă gaură bugetară, cu condiţia transformării Societăţii naţionale a căilor ferate în societate pe acţiuni. Un specialist care se exprimă în Le Monde arată că preşedintele Emmanuel Macron doreşte să realizeze acum în Franţa o reformă pe care Germania a făcut-o în 1997. Deutsche Bahn este astăzi cea mai puternică companie feroviară din lume. De la realizarea reformei, oferta în materie de trenuri a crescut în Germania, ca şi calitatea serviciilor, iar contribuţia bugetară a statului a scăzut. Sigur, au crescut preţurile la bilete, dar acest lucru nu a provocat mişcări sociale în Germania.

Grevele din sectorul feroviar intervin în Franţa într-un moment de reluare a dinamismului economic. Și este regretabil faptul că din nou vor fi acumulate pierderi în sectorul transporturilor feroviare, cum s-a mai întîmplat de atîtea ori. In 2016, de exemplu, Societatea Naţională a Căilor Ferate franceze a acumulat 20 de zile de grevă şi pierderi de peste 300 de milioane de euro.

Greviştii au fost însă puţin penalizaţi, iar în prezent Agenţia France Presse anunţă că aceştia au primit donaţii de 187 000 de euro pentru a-şi putea continua greva. Printre iniţiatorii acestei mişcări de sprijinire a greviştilor se numără în jur de 30 de scriitori şi universitari, toţi convinşi de fapt că lupta sindicatelor din domeniul feroviar este una împotriva modelului liberal.