Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ungaria: iliberalul Viktor Orban, la un pas de a obţine un al treilea mandat

orban.jpg

Premierul Viktor Orban va obtine, probabil, dupà legislativele de duminicà, un al treilea mandat în fruntea guvernului Ungariei
Premierul Viktor Orban va obtine, probabil, dupà legislativele de duminicà, un al treilea mandat în fruntea guvernului Ungariei
Image source: 
REUTERS/Stoyan Nenov

Fidesz, partidul de centru-dreapta al premierului Viktor Orban, este în fruntea intenţiilor de vot pentru legislativele de duminică din Ungaria. Potrivit sondajelor, pratidul de guvernământ ar urma să aibă în viitorul parlament de la Budapesta 142 de mandate dintr-un total de 199, adică o confortabilă majoritate de două treimi. Pe locul secund ar urma să sosească naţionaliştii din partidul Jobbik iar pe locul trei s-ar clasa socialiştii. Cum se explică probabilul succes al lui Orban, care ar putea deci obţine la 54 de ani un al treilea mandat consecutiv?

Campania electorală care se termină nici măcar nu a dat naştere vreunei dezbateri, ultimul miting al lui Viktor Orban are loc vineri seara. Premierul-candidat nici măcar nu evocă opoziţia, parcă aceasta nici nu ar exista. Dealtfel, omul forte de la Budapesta, cel care a inventat în Europa un nou sistem politic botezat «democraţie iliberală», nici nu şi-a publicat sau prezentat vreun program.

Primul ministru al Ungariei nu evocă decât două teme care i-au adus faima şi electoratul : «imigranţii ilegali » şi «George Soros», miliardarul şi filantropul american de origine maghiară, în vârstă de 87 de ani, devenit oaia neagră, ţapul ispăşitor al lui Orban după ce acesta a profitat acum trei decenii de fondurile Soros pentru a se forma la Oxford şi intra apoi în politică.

Azi, în opinia premierului maghiar, Soros este un pro-migranţi, dornic să destabilizeze Ungaria via Bruxelles, ONU şi ONG-ul său OSI – Open Society Institute. Atacurile lui Orban contra lui Soros sunt adesea presărate şi cu accente antisemite

Gard ridicat de-a lungul frontierei sârbo-maghiare

Inainte de a se îndrepta contra lui Soros, atacurile lui Orban vizau migranţii, ajunşi în Ungaria în 2014. Un an mai târziu, guvernul de la Budapesta decidea să înalţe de-a lungul frontierei sârbo-ungare o barieră pentru a împiedica intrarea migranţilor.

Fost liberal, devenit «iliberal», Orban s-a autoproclamat apărătorul unei «Europe creştine» şi îşi asumă fără complexe stilul autoritar şi xenofob. Recent, premierul maghiar a fost descris de Steve Bannon, fostul consilier conroversat al preşedintelui american Donald Trump, drept «un erou».

După numeroase puneri în gardă şi schimburi de «amabilităţi», Bruxelles a decis să lanseze o procedură de infracţiune contra Ungariei. Rămâne acum de văzut dacă în urma legislativelor, Orban va continua să se îndepărteze şi mai mult de valorile UE pentru a se apropia de «soluţiile» nedemocratice ale Rusiei şi Turciei. Să nu uităm că Orban îl admiră pe Vladimir Putin şi că a fost primul lider european care l-a primit pe preşedintele rus după anexarea Crimeeii de către Rusia.

Ce relaţii va întreţine Budapesta cu Comisia europeană?

«Mai şmecher decât polonezul Kaczinski şi mai puţin ideolog decât acesta, Orban ştie însă până unde poate să întindă coarda» spune într-un interviu din Le Monde eurodeputatul conservator german Elmar Brok. Preşedintele conservatorilor europeni, Manfred Weber, se declară însă el foarte apropiat de Orban căruia îi urează succes la alegerile de duminică. Cei mai aprigi susţinători ai lui Viktor Orban rămân însă populiştii şi euroscepticii precum britanicul Nigel Farage şi italianul Matteo Salvini.

Alegătorii maghiari nu au în realitate nicio alternativă credibilă, nu există la nivel naţional niciun candidat federator. Stânga este divizată – doar două partide au decis să se alieze - iar singurii care se detaşează sunt extremiştii de dreapta. Naţionaliştii din Jobbik au devenit – şi vor rămâne probabil şi după scrutinul de duminică – primul partid de opoziţie din Ungaria.

Cum se explică faptul că alegătorii nu se îndepărtează de Fidesz şi de Orban, acuzaţi printre altele şi de corupţie, pentru a alege o alternativă?

In mod paradoxal, cu toate că mulţi alegători îşi doresc o schimbare de putere, scenariul cel mai probabil este o nouă victorie a Fidesz. Pe de o parte, din cauza opoziţiei care nu reuşeşte să de unească, şi pe de altă parte a modului de scrutin complex într-un singur tur. In fine, legea electorală şi finanţarea publică avantajoasă a dat naştere la o multitudine de formaţiuni, cele mai multe complet necunoscute dar hotărâtoare pentru a întări sau, dimpotrivă, a slăbi unul sau altul dintre adversari.

Cum nota recent un barometru Euronews, Ungaria este ţara europeană în care populismul este cel mai bine împământenit. 65% dintre alegătorii unguri sprijină partide anti-sistem.

Intr-o lungă cronică, ziarul Le Monde notează sub semnătura editorialistei Sylvie Kauffmann : «Dreapta identitară a devenit mainstream. Ea a măturat dreapta clasică, cea a democraţiei creştine – şi nu doar în Europa centrală. Cu siguranţă că nu aceasta este însă convergenţa luptelor la care visau revoluţionarii din 1989 şi amicii lor din Vest».

Ungaria: iliberalul Viktor Orban, la un pas de a obţine un al treilea mandat
1067