Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acum 50 de ani decola prima rachetă de pe baza spaţială de la Kourou

kourou.jpg

Imagini cu racheta Véronique, prima care a decolat pe 9 aprilie 1968 de pe noua bazà de la Kourou
Imagini cu racheta Véronique, prima care a decolat pe 9 aprilie 1968 de pe noua bazà de la Kourou
Image source: 
CNES/AFP/INA

In urmă cu exact o jumătate de secol, pe 9 aprilie 1968, decola de pe noua bază spaţială de la Kourou (Guyana franceză) racheta Veronique. Au urmat apoi diverse alte rachete, în frunte cu celebrele Ariane, încă în activitate şi astăzi. Graţie Centrului spaţial guyanez, Franţa a devenit al treilea lansator de aparate spaţiale.

Până la mijlocul anilor ‘60, diversele rachete franceze erau lansate de pe o bază militară aflată în deşertul algerian. Odată cu independenţa Algeriei, Franţa a fost însă obligată să abandoneze respectiva bază. In căutarea unui nou amplasament, specialiştii studiază 14 locaţii diferite şi propun în cele din urmă autorităţilor de la Paris Guyana franceză. Zona prezintă o serie de avantaje majore. Inainte de toate, ea este deschisă spre est şi se află foarte aproape de ecuator – 500 de kilometri – lucru care permite ameliorarea performanţelor lansărilor profitând de rotaţia Pământului. De asemenea, astfel se fac şi importante economii de energie. In al doilea rând, Guyana franceză se află într-o regiune foarte puţin populată şi aproape de oceanul Atlantic, poziţie care permite limitarea riscurilor în caz de probleme cu lansatorul. Nu în ultimul rând, Guyana franceză, fiind un teritoriu francez de peste mări, beneficiază de o stabilitate politică dictată de la Paris.

Construcţia Centrului spaţial guyanez (CSG) debutează în 1965 sub îndrumarea specialiştilor de la CNES – Centrul naţional de studii spaţiale. Este construit cu această ocazie un oraş complet nou – Kourou – într-o regiune sălbatică, fără nicio infrastructură.

Pe 9 aprilie 1968, decolează de pe noua bază guyaneză racheta-sondă Véronique. Cu o lungime de peste 7 metri şi în greutate de 1,3 tone, racheta atinge altitudinea de 113 kilometri. Ea va folosi la detectarea şi studierea razelor X. Vor urma apoi diverse alte rachete – precum Diamant şi Europa – iar din 1979 încoace, seria de lansatoare Ariane – ajunsă la varianta 5. Ariane va aduce Centrului spaţial guyanez renumele internaţional de care se bucură şi azi. Precizăm că un lansator Ariane 5 este capabil să pună pe o orbită geostaţionară sateliţi în greutate de aproape 10 tone iar pe orbită joasă, materiale de 20 de tone!

Primul zbor al lui Ariane 6 este prevăzut pentru anul 2020

Din 2011 încoace, în urma unui acord ruso-european, de pe baza de la Kourou decolează şi lansatoare ruseşti Soyouz. Din 2012, un nou lansator pe nume Vega, destinat încărcăturilor mai mici – sub o tonă şi jumătate – decolează şi el de la Kourou. Graţie acestor acorduri şi noi modele, Agenţia spaţială europeană (ESA) – care gerează baza în colaborare cu CNES şi firma Arianespace - dispune de o gamă completă de lansatoare.

De la mijlocul anilor ’80, Ariane a devenit astfel lider mondial pe piaţa sateliţilor comerciali – de cele mai multe ori, de telecomunicaţii - ocupând între 50 şi 65% din piaţă. Cum însă costurile au devenit tot mai mari faţă de anumiţi concurenţi ai lui Ariane, Centrul de la Kourou realizează în acest moment o serie de noi infrastructuri care-i vor permite viitorului lansator Ariane 6 să rămână competitiv, obiectivul fiind de a reduce la jumătate costurile faţă de cele ale unei Ariane 5. Noile echipamente ar urma să fie gata în această toamnă iar primul zbor al unei Ariane 6 este prevăzut pentru anul 2020.

Acum 50 de ani decola prima rachetă de pe baza spaţială de la Kourou