Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron pledează pentru un dialog cu biserica şi suscită o dezbatere în jurul laicităţii

rsz_000_13v0w0_0.jpg

Discurs al lui Emmanuel Macron la Conferinta episcopilor din Franta, luni 9 aprilie 2018
Discurs al lui Emmanuel Macron la Conferinta episcopilor din Franta, luni 9 aprilie 2018
Image source: 
Credit foto: Ludovic MARIN / AFP

În Franţa, preşedintele francez Emmanuel Macron a suscitat numeroase reacţii critice şi contrariate după un discurs pronunţat luni 9 aprilie în faţa episcopilor francezi. Stînga îl acuză pe şeful statului că nu apără cu fermitate principiul laicităţii. Reamintim că în Franţa o lege datînd din 1905 consfinţeşte separarea bisericii de stat. Unii responsabili politici îi reproşează lui Emmanuel Macron că doreşte schimbarea acestei legi.

Discuţiile şi chiar polemicile în jurul laicităţii sunt frecvente în Franţa, şi de fapt benefice pentru că duc de fiecare dată la noi clarificări. La ora la care era candidat la prezidenţiale, Emmanuel Macron se angaja “să-i redea laicităţii sensul iniţial, de sursă a libertăţii”. Iată o frază pronunţată atunci: “Laicitatea este o expresie a libertăţii înainte de a fi una a interdicţiei, trebuie repetat des acest lucru. Legea privind laicitatea este una a toleranţei.”

În faţa episcopilor francezi Emmanuel Macron a pronunţat însă o altă frază care a stîrnit reacţii vehemente:

“Noi avem cu toţii sentimentul confuz că legăturile dintre biserică şi stat sunt deteriorate, şi că avem, şi unii şi alţii datoria de a le repara.”

Liderul radicalilor de stînga, Jean-Luc Mélenchon a sărit ca ars, dacă pot să mă exprim în această manieră literară, auzind această afirmaţie, şi a reacţionat imediat pe Twitter: “Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. De la un preşedinte avem alte aşteptări, el nu poate fi un subordonat al prelaţilor”. Noul secretar al Partidului Socialist Francez, Olivier Faure consideră la rîndul lui că “nimic un trebuie reparat” în relaţiile dintre stat şi biserică. "Laicitatea este tezaurul nostru, iată principiul pe care ar trebui să-l apere preşedintele Républicii”, a mai adăugat liderul socialt, adept al unei respectări stricte a separării bisericii de stat.

In tabăra dreptei, din rîndurile partidului Republicanii, i se reproşează lui Emmanuel Macronc că face declaraţii cu tentă electoralistă, pentru a cîştiga în viitor voturile şi sprijinul catolicilor pentru reformele sale.

Purtătorul de cuvînt al guvernului, Benjamin Griveaux, a ţinut să răspundă acestor reacţii prin cîteva noi precizări: "Statul este laic în Franţa, dar societatea nu este laică. Emmanuel Macron nu a făcut decît să reamintească luni care este rolul său în calitate de preşedinte, acela de a asigura în Franţa totala libertate de a crede sau de a nu crede, şi de a de veghea la respectarea, fără nici un compromis, a legilor Republicii, aceasta este laicitatea".

In realitate, Emmanuel Macron a fost destul de ambiguu prin cele spuse, un veritabil discurs fluviu în faţa a 400 de ecleziastitici şi invitaţi. El s-a pronunţat în favoarea unui dialog, pus sub semnul adevărului, între bisercia catolică şi puterea politică. "O biserică care se dezinteresează de problemele lumeşti, temporale, nu îşi respectă integral vocaţia, iar un preşedinte al republicii care se dezinteresează de biserică şi de catolici nu-şi face datoria”, a mai afirmat Emmanuel Macron. Cu alte cuvinte, el s-a arătat sensibil faţă de tot ceea ce ţine de credinţa creştină şi de tradiţiile catolice în Franţa, considerînd că într-un moment cînd naţiunea franceză este fragilă din punct de vedere social Biserica ar putea avea un rol de jucat.

"Tine de responsabilitatea mea să nu las să se erodeze încrederea catolicilor în politică şi în oamenii politici”, a mai spus şeful statului francez. Iată şi o altă frază cu substrat filozofic, nuanţe pe care le auzim mai rar în gura preşedinţilor: "Biserica nu este, după opinia mea, acea instanţă pe care deseori o caricaturizăm ca păzitoare a bunelor moravuri. Ea este sursa unor incertitudini care ne traversează întreaga viaţă, şi întreţine dialogul, neliniştile, căutările, nevoia esenţială de sens chiar şi pentru cei care nu sunt credincioşi".

Greu de rezumat deci într-o frază mesajul preşedintelui către catolici şi creştini, dar un mesaj există, şi poate că el poate fi identificat şi în tonul solemn, pătruns de emoţie cerebrală şi afectivă, adoptat de Emmanuel Macron.