Emmanuel Macron: “avem dovada că regimul sirian a recurs la arme chimice”

Si începem prin a semnala poziţia Franţei. Preşedintele Macron consideră, după toate aparenţele, că Bachar al-Assad nu înţelege decît limbajul militar, ceea ce în Siria nu este de altfel de mirare. În cursul intervenţiei sale televizate de joi 12 aprilie Emmanuel Macron a declarat următoarele:

"Avem dovada că au fost utilizate arme chimice, cel puţin arme pe bază de clor, şi că ele au fost utilizate de regimul lui Bachar al-Assad. In fiecare zi, de la începutul acestei săptămîni, echipele noastre lucrează intens, vom lua decizii la momentul potrivit, cînd vom considera că o intervenţie va avea maximum de utilitate şi maximum de eficienţă. În nici un caz Franţa nu va tolera utilizarea armelor chimice. Nu putem lăsa astăzi regimuri care cred că îşi pot permite totul, şi mai ales cel mai rău dintre ele, să acţioneze încălcînd reglementările internaţionale”.

Sunt cuvintele preşedintelui Emmanuel Macron, pe o parte pline de fermitate dar pe de altă parte ele par să lase încă un spaţiu de manevră diplomaţiei. Donald Trump a făcut şi el o declaraţie oarecum similară dar laconică, el a spus, pe Twitter bineînţeles, “că un atac american va avea loc poate curînd, poate mai tîrziu”. Britanicii, de partea lor, analizeză şi ei posibilitatea de a se asocia unei astfel de operaţiuni. La Londra şefa guvernului Theresa May a ordonat în orice caz submarinelor britanice să se poziţioneze astfel încît să poată lovi obiective din Siria (chiar din seara zilei de joi).

La Berlin, cancelara Angela Merkel, anunţă că Germania aprobă aceste iniţiative, deşi nu se va asocia militar unei eventuale operaţiuni. “Este limpede că Bachar al-Assad nu şi-a distrus toate stocurile de arme chimice”, a spus Angela Merkel. Germania anunţă că va face tot posibilul, dar nu prin presiuni militare, pentru a obţine ca armele chimice să nu fie utilizate nicăieri în lume.

In paralel curg avertismentele din diverse direcţii, începînd cu Damascul. Bachar al-Assad a intervenit la televiziunea siriană spunînd că o intervenţie occidentală va “agrava instabilitatea din regiune, va ameninţa pacea şi securitatea în lume”. Este totuşi uluitor cinismul acestui şef de stat şi de clan care are pe conştiinţă zeci de mii de morţi şi care acum pare preocupat de pace.   

Moscova, care pînă acum a avut un rol major în conflictul sirian, ca şi în încercarea de a impune pacea fără contribuţia occidentalilor, avertizează şi ea că un atac împotriva Damscului ar putea avea consecinţe “imprevizibile”.

Un fel de exasperare faţă de un regim, este vorba de cel sirian, care în prezent este pe cale de a cîştiga războiul, se resimte în atitudinea occidentalilor. Bachar al-Assad nu va obţine însă pacea doar cîştigînd războiul, el are nevoie şi de o victorie politică ori, în această privinţă, nu prea are şanse de reuşită. Victoriile militare sunt uneori mai uşor de obţinut decît cele politice.