Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


După intervenţia militară, aliaţii caută soluţia politică pentru Siria

siria.jpg

Un militar sirian filmeazà ruinele unui centru de cercetàri din periferia Damascului, bombardat pe 14 aprilie de coalitia tripartità
Un militar sirian filmeazà ruinele unui centru de cercetàri din periferia Damascului, bombardat pe 14 aprilie de coalitia tripartità
Image source: 
REUTERS/Omar Sanadiki

In Franţa dar şi în Marea Britanie, guvernele preşedintelui Emmanuel Macron, respectiv premierului Theresa May au fost confruntate cu dezbateri parlamentare. Aleşii de la Paris au luat în discuţie oportunitatea şi legalitatea acţiunii militare contra Siriei. Acţiuni departe de a fi unanim apreciate de deputaţii şi senatorii francezi. Dezbaterile din hemiciclul francez nu au fost urmate de vreun vot.

Raidurile aeriene şi bombardamentele la care au participat militarii francezi vineri noaptea alături de colegii lor americani şi britanici contra programului de înarmare chimică a Siriei sunt prima operaţiune militară de anvergură pentru preşedintele Emmanuel Macron. Decizia şefului armatelor franceze a fost aspru criticată de o serie de parlamentari care au denunţat, printre altele, «ilegalitatea acestor atacuri fără mandat internaţional».

In Franţa, potrivit Constituţiei, «guvernul trebuie să informeze parlamentul despre decizia sa de a permite forţelor militare să intervină în străinătate, cel mult trei zile după debutul intervenţiei. Trebuie precizate cu această ocazie obiectivele urmărite iar informarea parlamentarilor dă naştere unei dezbateri dar niciunui vot câtă vreme operaţiunile nu durează mai mult de patru luni». Asta, fireşte în cazul în care nu s-a declarat război unei ţări, ceea ce actualul şef de stat s-a grăbit să precizeze imediat după raidurile de vineri. «Noi nu am declarat război Siriei» spunea duminică seara pe canalul de televiziune BFMTV Emmanuel Macron.

Tot cu această ocazie, şeful statului a încercat să demineze terenul estimând că «a intervenit în Siria comunitatea internaţională, trei membrii permanenţi ai Consiliului de securitate ONU». In cursul zilei de luni, acelaşi lider de la Paris reamintea că «mai multe rezoluţii ONU nu au fost respectate, deci Franţa, Marea Britanie şi SUA au intervenit în acest cadru al legitimităţii».

In parlamentul francez, cei mai ostili intervenţiei militare sunt extremiştii, de dreapta şi de stânga dar nu doar ei. Dezbaterea politică este aşadar departe de «uniunea sacră» dorită de unii membrii ai majorităţii prezidenţiale.

Arsenalul chimic, situaţia umanitară şi soluţia politică – cele 3 teme-cheie ale crizei

Franţa a anunţat încă de sâmbătă că va prezenta Consiliului de securitate ONU un proiect de rezoluţie «pentru a ieşi din impas şi a pune capăt tragediei siriene». Proiectul textului prezentat de francezi, împreună însă cu partenerii săi anglosaxoni, se articulează în jurul a trei teme-cheie ale crizei siriene : dosarul chimic – controlul armelor chimice deţinute de Siria – partea politică a crizei siriene şi cea legată de situaţia umanitară. In mod clar, Parisul şi-ar dori ca Rusia să fie şi ea asociată acestor negocieri, e şi motivul pentru care proiectul francez pleacă de la rezoluţii déjà adoptate în trecut pentru Siria.

Implicarea ONU este un mesaj transmis de francezi şi americanilor ale căror intenţii sunt pentru moment neclare. Duminică, Emmanuel Macron susţinea că l-ar fi convins pe Donald Trump să nu se retragă militar din Siria. Luni, purtătorul de cuvânt al Casei albe spunea că «preşedintele nu şi-a schimbat opinia. El doreşte o revenire acasă cât mai rapidă a soldaţilor americani».

Orice ar fi, Parisul pare să fie azi cel mai dornic să preia iniţiativa în spinosul dosar sirian. In paralel cu dezmembrarea reală şi completă a instalaţiilor chimice militare ale regimului de la Damasc – Franţa are, se pare, o competenţă sporită în acest dosar – Parisul speră să profite de dinamica creată pentru a relansa şi căutarea unei soluţii politice. Demonstraţia armată a occidentalilor ar putea relansa un proces de pace aflat în punctul mort de mai multe luni de zile. Felul în care au intervenit în noaptea de vineri spre sâmbătă conţinea dealtfel şi un mesaj clar politic, adresat Damascului. Americanii, britanicii şi francezii nu au încercat deloc să-l răstoarne de la putere pe Bashar al-Assad, nici măcar să-i slăbească puterea. Bombardamentele aliate nu vor avea niciun efect pe câmpul de luptă unde situaţia – clar în favoarea regimului – nu s-a modificat cu nimic.

După intervenţia militară, aliaţii caută soluţia politică pentru Siria
1313