Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Organizaţiile teroriste slăbite în teren dar bogate financiar

politisti_in_alerta_pe_bulevardul_parizian_champs_elysees_20_aprilie_2017_dupa_ce_un_politist_a_fost_omorat_aici_intr-un_atentat.jpg

Politisti în alerta pe bulevardul parizian Champs Elysées, 20 aprilie 2017, dupa ce un politist a fost omorât aici într-un atentat
Politisti în alerta pe bulevardul parizian Champs Elysées, 20 aprilie 2017, dupa ce un politist a fost omorât aici într-un atentat
Image source: 
REUTERS/Christian Hartmann

Miniştri, magistraţi şi membrii ai serviciilor de informaţii din 72 de ţări şi 18 organizaţii internaţionale se află la Paris pentru a discuta cum poate fi blocată finanţarea terorismului. No money for terror este tema conferinţei care are drept scop mobilizarea politicului pentru secarea surselor de finantare. Un eveniment la care va participa joi seara preşedintele Emmanuel Macron. Toate statele arabe, cu excepţia Siriei sunt prezente la eveniment.

Lupta împotriva organizaţiei Stat Islamic, Al Qaida şi alte grupări active în Orientul Mijlociu şi Africa este departe de a se fi încheiat, sublinia recent Palatul Elysée. Averea de război este enormă, estimează Palatul Elysée: organizaţia Stat Islamic ar fi strâns un miliard de dolari în 2014, un altul în 2015 şi ceva mai puţin în 2016. Averea se află pe undeva iar banii sunt folosiţi, susţin specialiştii.

Pentru a disimula resursele, grupurile se adaptează rapid, investesc în noi tehnici şi tehnologii de finanţare. Eventualele probleme pe care monedele virtuale le-ar putea pune sunt de asemenea examinate. Secarea  resurselor nu este, aşadar, un procedeu deloc uşor.

Iranul nu participă la conferinţă, organizatorii au dorit să evite ca lucrările să fie perturbate de conflictul dintre republica islamică şi numeroase ţări arabe. Tările aflate în conflict cu Qatar şi Qatar-ul în sine au fost rugate să pună deoparte diferendele lor pe durata conferinţei.

Organizaţia “Stat Islamic” a bulversat modelul prin care aceste organizaţii îşi procură banii. În Orient, din 2013, organizaţia şi-a tras profitul din resursele petroliere, contrabandă şi trafic de tot felul.

Prin intervenţiile militare, resursele au fost diminuate dar sunt departe de a dispărea.  Pentru a supravieţui, gruparea Daech a investit o parte în diverse societăţi, în comerţ, hoteluri – toate girate de intermediari, în afara teritoriilor pe care le controlează.

Se estimează că organizaţia a investit între 250 de milioane şi 500 de milioane de dolari în societăţi irakiene : ferme piscicole, companii de taxi, societăţi de import-export. Sursele de venit sunt dispersate în societăţi ecran şi controlate, aşa cum spuneam, de persoane de încredere.

La Bagdad, surse judiciare citate de Al-Qadaa, publicaţie a Consiliului suprem de Justiţie, estima, în aprilie 2016 la 2.500 numărul fermelor piscicole şi societăţile care aveau o legătură cu gruparea Stat Islamic, într-o singură provincie a capitalei. Daesh a conceput un plan prin care oferă o sumă fixă de bani unor celule neactive pentru ca acestea să investească banii în diverse activităţi pentru a-şi putea asigura autonomia financiară.

Din aceste surse se achită « salarii » combatanţilor şi « pensii » familiilor martirilor, susţine un expert irakian citat de Le Monde.

În Franţa, munca anchetatorilor este una complicată. La Palatul Elysée, un « task force » coordonează serviciile de informaţii pentru depistarea jihadiştilor.

Daech, precum al-Qaida, poate să recurgă la un sistem de transfer foarte cunoscut în lumea musulmană – el permite transferul de fonduri dintr-o ţară în alta fără ca vreun ban să fie mişcat. Diverşi agenţi de transfer avansează sumele de bani urmand ca ele să fie rambursate ulterior. Un sistem bazat pe încredere, între aceşti agenţi de transfer, care ocoleşte reţeaua bancară.

Nu este aşadar uimitor că organizaţiile teroriste prosperă în ţări în care sistemul bancar nu este perfectat precum Irak sau Africa subsahariană. Un sistem aşadar deloc sofisticat dar eficace.

Apoi, există o legătură între anonimatul tranzacţiilor şi criminalitate. În Franţa, o alertă este declanşată în momentul în care o monedă virtuală este tranformată în bani reali prin intermediul unor carduri preplătite, un instrument ce poate fi obţinut foarte uşor.

Dacă atentatele în sine nu costă mult, câteva mii de euro pentru ultimele derulate în Europa, taxele de funcţionare – recrutare, formare, echipamentul- toate acestea costă. Ca urmare, organizaţiile teroriste vor căuta mereu resursele necesare.

Războiul împotriva finanţării terorismului, declanşat în 2001, este unul costisitor şi cel mai des improductiv, scria în 2017 Peter Neumann, directorul Centrului pentru Studierea Radicalizării de la King’s College din Londra, prezent şi el la conferinţa din Paris.