Emmanuel Macron în Australia pentru un nou parteneriat în zona oceanelor Indian şi Pacific

Emmanuel Macron s-a exprimat în cadrul unei conferinţe de presă acordată împreună cu primul ministru australian Malcolm Turnbull şi a pus accentul pe dorinţa celor două ţări de a-şi apăra valorile comune, printre ele democraţia şi libertatea. Observatorii văd aici un semnal în direcţia Chinei, acuzată de tentative de hegemonie în respectiva regiune.

Francezii au semnat cu Australia încă din 2016 un contract pentru livrarea a 12 submarine din noua generaţie, care vor intra în dotarea armatei australiene. Emmanuel Macron şi Malcolm Turnbull extind acum cooperarea în domeniul informaţiei şi preconizează o cooperare logistică întărită.

Franţa şi Australia se mai angajează să coopereze cît mai strîns pe plan ecologic, în combaterea fenomenului de seră, precum şi în vederea conservării biodiversităţii.

Au fost evocate şi lupta împotriva terorismului, precum şi numeroasele tensiuni identitare din regiune, rivalităţile dintre marile puteri, diferitele forme de trafic.  

Să precizăm că Franţa este prezentă în această parte a lumii prin insulele care îi aparţin cum ar fi Noua Caledonie şi Réunion. In total, în jur de un milion şase sute de mii de francezi trăiesc în perimetrul repectiv, pe cele două insule enumerate, precum şi pe insula Mayotte, şi pe arhipelagul polinezian. În Australia trăiesc între 50 00  şi 70 000 de francezi. 

În zilele următoare, pînă pe data de 5 mai, Emmanuel Macron se va afla în Noua Caledonie, unde nu s-a mai deplasat de 30 de ani un preşedinte francez.

Peste 6 luni, mai precis pe 5 noiembrie, va avea loc în Noua Caledonie un referendum pe marginea independenţei. Emmanuel Macron va face, cu ocazia acestei vizite, un gest simbolic: va restitui autorităţilor indigene actul redactat în mod unilateral de Napoleon al III-lea în 1853 prin care Noua Caledonie intra în posesia Franţei. Populaţia locală vede în acest act, care pînă acum a fost conservat la Paris, un simbol al colonialismului.

Emmanuel Macron doreşte însă ca referendumul legat de independenţă să se deruleze în totală libertate, Noua Caledonie urmînd să decidă dacă rămîne sau nu un teritoriul francez. Peste 268 000 de persoane locuiesc pe acest arhipelag, dintre care în jur de o sută de mii aparţin comunităţii Kanak. Potrivit sondajelor actuale, 54 la sută dintre insulari doresc să rămînă francezi şi în cadrul Republicii franceze.