Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noua Caledonie şi spectrul colonialismului francez

000_14i4hb.jpg

Emmanuel Macron la Nouméa, pe 3 mai 2018.
Emmanuel Macron la Nouméa, pe 3 mai 2018.
Image source: 
Credit foto: ludovic MARIN / AFP

Preşedintele Emmanuel Macron se află într-o vizită în Noua Caledonie, teritoriu francez de peste mări, mai precis din Pacificul de sud. În jur de zece insule fac parte din acest arhipelag, paradis turistic pentru unii. Plajele pline de palmieri şi peisajele submarine pline de corali reprezintă însă doar o faţetă a arhipelagului, pentru că există şi una politică, şi chiar destul de tensionată.

Emmanuel Macron vizitează de fapt un teritoriu care a devenit francez în 1853, şi care, în noiembrie anul acesta va vota în cadrul unui referendum pentru a decide în privinţa unui viitor statut. Există o mişcare de independenţă destul de puternică pe acest arhipelag, deşi sondajele pun în evidenţă faptul că majoritatea locuitorilor doresc să rămînă francezi.

Șeful statului francez va participa, în contextul acestei vizite, la comemorarea unui moment dramatic petrecut pe 22 aprilie 1988. La acea oră un grup armat de militanţi în favoarea independenţei a ucis patru jandarmi şi a luat alţi 27 ca ostatici. În urma unui asalt al forţelor franceze pentru eliberarea ostaticilor au fost ulterior ucişi 19 militanţi pentru independenţă, aparţinînd comunităţii kanak.

Toate aceste evenimente, care au fost de fapt mult mai complexe, şi conţin detalii destul de sîngeroase, au traumatizat în urmă cu 30 de ani acest arhipelag.

Pe 5 mai 1998 însă Franţa a lansat un proces de decolonizare pe etape, iar referendumul din noiembrrie anul acesta ar urma să fie momentul său cel mai important.

Emmanuel Macron nu pare să fie chiar foarte iubit de populaţia din Noua Caledonie. La primul tur de scrutin al prezidenţialelor de anul trecut el a ieşit pe locul al treilea în acest teritoriu francez de peste mări, după François Fillon şi Marine Le Pen. Emmanuel Macron este însă primul preşedinte francez care efectuează un pelerinaj comemorativ în Noua Caledonie pentru a onora mormintele ambelor "tabere", ca se spunem aşa. El se va reculege în faţa a două monumente, ridicate pentru a-i omagia pe militanţii pentru independenţă ucişi în urmă cu 30 de ani, cît şi pe jandarmii şi soldaţii francezi ucişi în acel context. Emmanuel Macron urmează să mai pronunţe, pe 5 mai, la Nouméa, capitala arhipelagului, un important discurs despre viitorul insulei.

Un antropolog care se exprimă în Le Monde, Alban Bensa, specialist în Noua Caledonie, consideră că Emmanuel Macron îşi asumă un anumit risc prin această vizită, acela de a exacerba vechi tensiuni. Există o dilemă în Noua Caledoni: pe de o parte o puternică aspiraţie identitară, mai ales din partea comunităţii kanak, şi pe de altă parte convingerea că fără ajutorul Franţei situaţia economică a insularilor nu se va putea ameliora.

În ultimii 30 de ani numeroşi francezi s-au instalat în Noua Caledonie contribuind, prin activitatea lor, la un anume dinamism economic. Ceea ce a creat însă noi inegalităţi, iar în posturile de conducere comunitatea kanak nu este încă suficient reprezentată. După referendum va urma deci, indiferent de rezultatul său, o reorganizre socială şi administrativă în Noua Caledonie.

1109