Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump a denunțat acordul nuclear cu Iranul

trump4.jpg

Donald Trump
Image source: 
REUTERS/Carlos Barria

Preşedintele american, Donald Trump, a anunțat retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian. Acesta și-a început discursul descriind acordul din Iran drept "o mare jenă pentru mine ca cetățean".

Trump a mai spus că Iranul construiește un program nuclear, fără a furniza dovezi că acest lucru este adevărat. "În centrul înțelegerii a fost o ficțiune uriașă", a declarat liderul de la Casa Albă. Acordul  asupra programului nuclear iranian a fost încheiat în iulie 2015 la Viena între Teheran şi Grupul 5+1 (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania). Actul reglementează strict activităţile nucleare ale Iranului astfel încât să garanteze caracterul lor exclusiv paşnic.

Publicația americană New York Times a anunțat deja, în cursul  zilei de astăzi, că Donald Trump este pe cale de a retrage Statele Unite din acordul nuclear Iranian. Preţul la petrol a crescut în acest context, ceea ce eprezintă un indicator al impactului mondial pe care începe să-l aibă această totală schimbare a politicii americane faţă de Iran.

Cotidianul Le Monde se întreba în ediţia sa de marţi după-amiază dacă liderul de la Casa Albă va opta pentru o retragere “brutală” din acord sau dacă va găsi o soluţie de compromis, astfel încît toată lumea să iasă cît de cît cu faţa curată din această afacere. Donald Trump nu ezită să ia însă decizii care provoacă fracturi în cadrul Alianţei Atlantice şi al “taberei” occidentale, spun observatorii.

Statele Unite s-au aliniat de fapt pe poziţiile Israelului şi ale Arabiei Saudite, care văd în Iran o mare primejdie regională şi sunt dispuse să-şi asume riscul unui război pentru a reduce influenţa iraniană. De partea cealaltă, Franţa, Marea Britanie, Germania, China şi Rusia, state care au negociat acordul din 2015, consideră că acesta trebuie menţinut şi că iranienii l-au respectat integral.

Se profilează deci la orizont mai multe fracturi: prima internaţională, a doua în tabăra occidentală şi a treia în sînul Alianţei atlantice. O lume mai periculoasă şi mai instabilă se anunţă la orizont odată cu decizia lui  Donald Trump de a sancţiona masiv Iranul, şi implicit ţările care au relaţii comerciale cu iranienii. Un război cu reverberaţii şi mai mari decît cel sirian ar putea izbucni dacă Israelul, ţările arabe sunite şi Statele Unite ale Americii încep să bombardeze instalaţiile nucleare ale Iranului precum şi centrele sale balistice.

Un haos fără precedent se profilează la nivel planetar dacă lumea şiită şi lumea sunită se lansează într-un conflict direct, fiecare cu aliaţii săi africani, asiatici sau occidentali. Cuvîntul război a fost pronunţat tot mai des în ultimul timp, de experţi şi de şefi de stat, inclusiv de preşedintele francez Emmanuel Macron.

La ora la care era semnat acordul nuclear cu Iranul, în iulie 2015, lumea răsufla oarecum uşurată, inclusiv administraţia americană de atunci (să ne amintim că preşedinte era Barack Obama) întrucît comunitatea internaţională reuşea tocmai să evite un război. Astăzi însă creşte sentimentul că Donald Trump, liderul primei forţe economice şi militare a lumii, ia decizii iresponsabile.

Donald Trump s-a retras deja din mai multe acorduri internaţionale, din motive de politică internă şi în numele sloganului său “America first”. Reamitim că Statele Unite au dezavuat acordul privind combaterea fenomenului de încălzire a atmosferei, semnat la Paris, precum şi acordul de liber-schimb transpacific. Legat de Iran, însă, putem spune că şi configuraţia geopolitică regională s-a modificat din 2015 încoace.

Israelul s-a opus acestui acord chiar din clipa semnăturii sale, considerînd că nu furniza destule garanţii privind intenţiile pacifiste ale Iranului. În ultimii trei ani Iranul a cîştigat însă teren pe plan regional, mai ales în Siria, unde practic a cîştigat, împreună cu ruşii, războiul dus de Bachar al Assad împotriva rebeliunii sunite. Israelul se teme deci că Iranul îşi va crea baze militare în Siria, practic la graniţele sale. Oricum Iranul este deja influent în Liban, prin intermediul Hezbolahilor. Iar această influenţă a crescut şi mai mult în urma alegerilor legislative libaneze de duminică, dat fiind succesul masiv al Hezbolahilor în urne.

Iranul şi-a mai dezvoltat însă în ultimii ani un program balistic care suscită nelinişte în regiune, mai ales din partea Israelului. Potrivit unui raport al Institutului internaţional de studii strategice, Iranul îşi dezvoltă în prezent douăsprezece tipuri de rachete cu raze de acţiune cuprinse între 200 şi 2000 de kilometri, capabile să poarte încărcături cuprinse între 450 şi 1200 de kilograme.

Programul balistic este considerat de Iran ca unul defensiv, ca principal mijloc de disuasiune. Pentru vecinii săi, însă, acest program apare ca ofensiv, iar în perspectivă există temerea că programul balistic iranian ar putea fuziona într-o bună zi cu cel nuclear, altfel spus că într-o bună zi Iranul ar putea deţine bomba, dar şi capacităţile pentru a o propulsa la mare distanţă. Atîta vreme cît Iranul va duce o politică anti-israeliană acest program balistic va fi un măr al discordiei. De fapt Donald Trump le reproşează şi acest lucru celor care au negociat acordul din 2015, că n-au inclus în prevederi şi îngheţarea programului balistic iranian.

Republica islamică a ayatolahilor, care a fost deja atacată în 1980 de Irak şi a trecut prin experienţa sancţiunilor internaţionale, înţelege să-şi producă singură armele de care are nevoie pentru a se apăra, este doctrina oficială. Din punctul de vedere al ayatolahilor, ceea ce vor suniţii, Israelul şi Statele Unite este dezarmarea Iranului. Perspectivă cu care Iranul nu va fi de acord, decît în caz de schimbare de regim.