Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Monde despre Donald Trump: "O decizie absurdă cu efecte destabilizatoare"

trump2_0.jpg

Donald Trump
Donald Trump
Image source: 
Credit foto: REUTERS/Kevin Lamarque

Donald Trump suscită critici unanime în rîndurile aliaţilor săi, precum şi reacţii de nelinişte pe plan internaţional, după decizia de a retrage Statele Unite din acordul nuclear semnat în 2015 cu Iranul. Foarte puţine ţări de pe glob aplaudă decizia Casei Albe, printre ele Israelul şi Arabia Saudită. Numeroase întrebări sunt în suspensie în acest moment, una dintre ele fiind următoarea: poate fi salvat acordul în absenţa Statelor Unite?

Reamintim că negocierea acordului cu Iranul a durat zece ani. El a avut meritul, chiar aşa imperfect cum a fost semnat, fără prevederi legate de limitarea programului balistic iranian, de a calma tensiunile în regiune. Există experţi care spun că prin acest acord a fost chiar evitat un război. De unde deducţia că anularea sa ar putea reaprinde acum focare de tensiune extrem de grave.

“Un salt în necunoscut”

Aşa este caracterizată decizia lui Trump de comentatorul Bernard Guetta, pe postul de radio France Inter. “O decizie absurdă cu efecte destabilizatoare”, este intitulat un editorial publicat de Le Monde pe acest subiect. Greu de găsit în Franţa vreo voce discordantă în privinţa acestei schimbări radicale a politicii americane faţă de Iran. Toate partidele politice franceze critică demersul lui Donald Trump, iar unele îl critică şi pe Emmanuel Macron întrucît i-ar fi făcut prea multe concesii mediatice liderului american, afişîndu-se excesiv de prietenons faţă de el, în încercarea de a-l convinge să-şi schimbe părerea.

Europenii declară că vor face tot posibilul pentru a “salva” sau pentru a menţine acordul cu Iranul, avînd de partea lor şi sprijinul Rusiei şi al Chinei. "Acordul nu este mort", afirmă şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, care mai cere Teheranului să dea dovadă de “reţinere”, să nu se retragă din compromisul semnat acum trei ani pentru a nu antrena şi alte ţări din regiune într-o eventuală cursă nucleară.

Declaraţii care sunt însă primite cu scepticism, în Iran şi probabil şi în multe cancelarii occidentale. Agenţia France Presse îl citează, în context, pe un politican german, Norbert Röttingen, care declară următoarele în Der Spiegel: "Trump şi-a atins de facto scopul, acordul va fi, după toate probabilităţile, imposibil de salvat. Gesticulaţiile lui Trump în privinţa Iranului demonstrează cît de neputincioasă este Europa în materie de politică externă, noi nu avem nimic să le propunem iranienilor pentru a compensa retragerea americană”.

Fostul ministru de externe francez Hubert Védrine, îşi exprima temerea, tot pe France Inter, că nimeni în regiunea Orientului apropiat şi Mijlociu nu doreşte de fapt ca Iranul să devină o ţară “normală şi prosperă”. Chiar şi fără bombă, Iranul “deranjează” prin ceea ce ar putea deveni dacă s-ar deschide spre lume, s-ar liberaliza, şi-ar pune amprenta în spaţiul musulman.

O privire asupra consecinţelor economice

Ele se anunţă importante, în Iran în primul rînd, dar şi în ţările care au început, din 2015 încoace, să semneze contracte cu Iranul. Mulţi comentatori francezi consideră că prin această schimbare politică pilotată de Donald Trump sunt afectate interese economice vitale europene.

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, denunţă faptul că Statele Unite ale Americii au adoptat un rol de "jandarm economic planetar". Reamintim că legile federele americane sunt extrateritoriale, şi că ele pot de fapt sancţiona companii sau persoane, care, prin activităţile lor financiare sau economice, contravin intereselor americane sau încalcă sancţiunile internaţionale decretate de americani. În 2015, de exemplu, banca franceză BNP Parisbas a fost condamnată de justiţia americană la plata a opt miliarde nouă sute de milioane de dolari întrucît a încălcat, prin diverse stratageme, embargourile impuse de Washington unor ţări precum Cuba, Sudan, Libia şi Iran.

Multe societăţi sunt deci, în prezent, în situaţia de a se gîndi de două ori, ba chiar de zece ori, dacă merită sau nu să-şi asume riscul de a continua afacerile cu Iranul. În această situaţie sunt firma europeană Airbus şi americanul Boeing, care au semnat contracte pentru a vinde avioane Iranului. Boeing, de exemplu, a semnat un contract de peste 16 miliarde de dolari pentru furnizarea a 80 de avioane. Iar Airbus ar fi urmat să vîndă Iranului în jur de o sută de aparate, de toate tipurile.

În Franţa firma petrolieră Total mai este afectată, iar în Germania firma Volkswagen.

Decizia americană va avea cu siguranţă consecinţe în privinţa exporturilor de petrol iranian, ceea ce nu înseamnă că lumea se îndreaptă spre vreo criză petrolieră, Arabia Saudită îşi va mări exporturile pentru a compensa absenţa petrolului iranian pe piaţa modială.  

Din 2015 încoace Iranul începuse, în ciuda războiului din Siria, să fie considerat treptat o ţară "frecventabilă", dovadă un dezgheţ al sectorului turistic. Mai multe companii aeriene, precum British Airways şi Lufthansa şi-au reluat zborurile directe cu Tehereanul. Acum ele vor trebuie să-şi suspende aceste zboruri pentru că altfel le va fi interzis accesul în Statele Unite.

568