
Special Paris
Emmanuel Macron: pledoarie pentru Europa la primirea Premiului Carol cel Mare
2018-05-10t111652z_1309445901_up1ee5a0vc37d_rtrmadp_3_europe-macron-charlemagne_0.jpg

Francezii îl numesc Aix-la-Chapelle. Germanii îl numesc Aachen. Unul şi acelaşi oraş, situat în Germania dar nu departe de Franţa, Luxemburg, Belgia şi Olanda. Un punct nodal, vibrînd de straturi de istorie, simbol al unităţii europene pentru că acolo se află mormîntul lui Carol cel Mare. În 814 era noastră imperiul lui Carol cel Mare cuprindea vaste spaţii din ceea ce numim astăzi Franţa, Belgia, Germania şi Olanda, iar Aachen (Aix-la-Chapelle) avea un rol de capitală.
Emmanuel Macron, aflat în frutea statului francez de numai un an, primeşte deci un premiu care îi recompensează ideile în favoarea Uniunii Europene deşi ele nu au fost încă puse în aplicare. In mod paradoxal, însuşi cancelarul Germaniei, doamna Angela Merkel, a pronunţat tradiţionalul laudatio cu ocazia decernării premiului pe anul acesta. Deşi doamna Angela Merkel este reticientă la multe dintre propunerile lui Emmanuel Macron, cum ar fi aceea de crearea a unui buget unic european. Să-l ascultăm pe Emmanuel Macron care, atunci cînd vorbeşte despre Europa, ştie să găsească tonul potrivit şi metaforele cele mai sugestive:
“De o parte şi de alte trebuie să ştim să depăşim tentaţia de repliere, muzica acelor idei care ne conduceau la ceea ce era mai rău. Unitatea dintre Franţa şi Germania este condiţia care face posibilă unitatea Europei, şi numai unitatea ne va ajuta să acţionăm.”
Sunt cuvinte care au o rezonanţă specială în contextul deciziei lui Donald Trump de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul. O decizie care a provocat mari nelinişti atît la Paris cît şi la Berlin. "Ne aflăm într-un moment istoric al Europei. Europa are de acum înainte misiunea de a garanta ordinea multilaterală pe care am creat-o la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial şi care astăzi este contestată", a mai declarat Emmanuel Macron la televiziunea germană.
Seful statului francez vede în criza iraniană un test pentru Europa. Un fel de ocazie unică pentru europeni de a-şi impune vocea, de a-şi afirma forţa şi prestigiul diplomatic printr-o accelerare a integrării lor.
Emmanuel Macron a mai ţinut să le spună ceva germanilor, citez dintr-o depeşă a Agenţiei France Presse: "Doresc ca toată lumea să înţeleagă bine un lucru, şi anume că Franţa de astăzi nu este aceea de acum un an. Uneori, în contextul dezbaterilor din Germania, pe care le urmăresc cu multă atenţie, observ că nu s-a înţeles încă faptul că Franţa s-a schimbat mult".
Cuvinte pline de subînţelesuri. Un fel de a spune de fapt că schimbarea cea mai mare din Franţa este că la Palatul Elysée s-a instalat un preşedinte absolut decis să-şi reformeze ţara şi odată cu ea Europa.
Să mai adăugăm că în jur de zece lideri europeni au asistat la decernarea premiului Carol cel Mare pe anul acesta, printre care regele Spaniei şi preşedinta Lituaniei.