Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Conflict Israel-Iran: provocări care ar putea prefigura un război

000_mq9e0_0.jpg

Sistem de aparare anti-aeriana instalat de Israel pe platoul Golan, la frontiera cu Siria, 17 martie 2017.
Sistem de aparare anti-aeriana instalat de Israel pe platoul Golan, la frontiera cu Siria, 17 martie 2017.
Image source: 
Credit foto: JALAA MAREY / AFP

La numai 24 de ore de la retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian asistăm la o gravă escaladare a conflictului dintre Israel şi Iran. Tiruri de rachete, mai multe victime, avertismente, atmosferă şi mai tensionată într-o regiune deja marcată de războiul din Siria: veştile care vin din Orientul Apropiat suscită noi nelinişti pe plan internaţional. Franţa cere în acest context Iranului să se abţină de la orice provocare militară.

"Dacă la noi plouă, la voi va fi potop." Cam aşa sună avertismentul israelian faţă de toţi cei care îndrăznesc să lanseze rachete în direcţia Israelului. Dacă informaţiile de care dispunem sunt corecte, Israelul a răspuns în noaptea de miercuri spre joi cu zeci de raiduri aeriene asupra unor obiective iraniene din Siria, după ce tiruri de rachete atribuite Iranului au vizat poziţii israeliene de pe platoul Golan.

Asistăm oare la o veritabilă provocare iraniană sau la un act inconştient comis de miliţii iraniene care au acţionat fără autorizaţia Teheranului, din dorinţa de a testa capacitatea de reacţie israeliană? Greu de spus. Statele Unite au denunţat în orice caz "atacurile provocatoare ale Iranului" şi au subliniat din nou că Israelul are dreptul să acţioneze pentru apărarea sa. De la Paris, dar şi de la Berlin, Londra şi Moscova sunt trimise mesaje în direcţia Teheranului pentru a nu tensiona situaţia, mai ales într-un moment cînd europenii, sprijiniţi de Rusia şi de China, vor să salveze acodul nuclear iranian.

Potrivit Observatorului sirian al drepturilor omului, bombardamentele nocturne ale armatei israeliene ar fi ucis cinci soldaţi sirieni şi 18 "combatanţi aliaţi" ceea ce înseamnă că sunt iranieni.

Precizăm că platoul Golan, unde s-a produs acest duel aerian, este principalul măr al discordiei dintre Israel şi Siria. Cucerit în 1967 de către Israel, situat într-o zonă strategică în raport cu Libanul şi cu Iordania, acest teritoriu este şi o rezervă importantă de apă. După războaiele din 1967 şi din 1973, în jur de 150 000 de persoane, majoritatea sirieni, au fugit de pe platoul Golan. Siria cere restituirea totală a acestui teritoriu, pînă pe ţărmurile lacului Tiberiad. In anii 90 ai secolului trecut Siria şi Israelul s-au lansat într-o primă serie de negocieri legate de platou, care urmau să continue în 2011 dar au fost sistate în urma declanşării războiului civil din Siria.

Cotidianul Le Monde consideră că avem de-a face cu o escaladare fără precedent a tensiunilor din Israel şi Iran. Si că n-ar fi exclus ca Israelul să înceapă o acţiune unilaterală împotriva prezenţei iraniene în Siria. Seful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov îi invită pe cei doi protagonişti, Iranul şi Israelul, la dialog.

Tot un dialog, mai vast, propune însă şi preşedintele francez Emmanuel Macron, care deplînge apariţia  unui "vid strategic" în regiune. În ziua în care raţiunea va triumfa, un mare număr de naţiuni şi organizaţii vor trebui să se aşeze însă la masa negocierilor, pentru o soluţie globală a unei crize complexe cu multe ramificaţii.

Preşedintele Emmanuel Macron are şansa de a deveni un actor principal în perspectiva găsirii unei soluţii globale, pentru că el îşi asumă o anumită metodă: aceea de a dialoga cu toată lumea. Franţa îşi mai păstrează şi o anume credibilitate obţinută în anii cînd negocia acordul cu Iranul. Dintre toate ţările participante la negocieri, Franţa a cerut atunci (prin ministrul ei de externe Laurent Fabius) cele mai serioase garanţii din partea Iranului.

Preşedintele american Barack Obama era dispus în acei ani, înainte de 2015, la mai multe concesii dar Parisul, tocmai în numele securităţii Israelului, a fost mult mai sever. Poate că aceste atuuri, după cum arată cotidianul Le Figaro, ar putea plasa Franţa într-o bună poziţie pentru a mai salva, ajutată de europeni, chinezi şi ruşi, ce se mai poate salva din acordul nuclear iranian şi pentru a lansa un plan global de pacificare a întregii regiuni.